Istoria regasita: mai 2021

Întreprinderea de Confecții Călărași. Ce a fost și ce a ajuns.

Înainte de război, industria textilă, a confecțiilor și tricotajelor se limita, în fostul județ Ialomița a cărei capitală era orașul Călărași, la satisfacerea necesităților strict locale, având de multe ori un caracter casnic. Exista în Călărași, numeroase ateliere de croitorie și de confecționat frânghii, de pălării de damă și de tricotaje.

Actul de naștere al industriei fostului județ Ialomița, a cărei capitală era la Călărași, putem spune că poartă data de 26 octombrie 1960. Atunci, în clădirile aparţinând fostului Regiment 20 Artilerie (înființat la Călărași, în anul 1912)., situate în apropierea gării Călăraşi, preluate de Ministerul Industriei Ușoare de la Ministerul Forțelor Armate, pe o suprafaţă iniţială de 14 hectare, a luat fiinţă Sectorul IV Confecţii al Fabricii „Tehnica Confecţiei” din Bucureşti, cu un număr de 45 muncitori.

Planul orașului Călărași cu încadrarea regimentului 20 Artilerie

Vedere cu pavilioanele regimentului așa cum arătau imediat după construcție. Astăzi se mai păstrează pavilioanele marcate pe plan cu A și B (în dreapta imaginii), pavilionul B 2 fiind demolat pentru a face loc complexului Catex Șhopping Center

Acest sector a fost condus de tehnicieni din București și aprovizionat cu produse semifabricate care erau lansate și croite în cadrul întreprinderii din București.

Planul de amplasament și clădirile fostului regiment

Începând cu anul 1962, pe măsura dotării sectorului și calificării personalului existent, s-a trecut treptat la gestionarea sectorului de către personal recrutat din Călărași. Astfel, s-a înființat sala de croit, toată producția croindu-se la Călărași, s-a înființat gestiunile de materii prime, auxiliare, s-a început pregătirea și organizarea sectorului pentru desprinderea acestuia de fabrica din București și la 1 iulie 1962, pe o suprafaţă redusă la 5 hectare, prin reorganizarea sectorului IV Confecții, în baza H.C.M. nr. 547/1962, se înființează Fabrica de Confecţii Călărași. La data înființării Fabrica de Confecții Călărași avea un număr de 300 salariați și o dotare cu utilaje și mobilier cu un grad mare de uzură, pe măsura posibilităților de dotare ale fabricii din București.

Slaba calificare a celor 300 de salariați, lipsa de tehnicieni și personal cu experiență în conducere și în organizarea procesului de producție, gradul avansat de uzură al utilajului primit prin transfer de la întreprinderea mamă, dar și de la alte întreprinderi, și-au pus, la început, amprenta asupra activității de ansamblu a fabricii. Din aceste motive, structura sortimentală a produselor a fost adaptată la nivelul de dotare și pregătire, începându-se cu produse pentru copii, rochițe, uniforme școlare, pantaloni de joc, apoi salopete, halate, combinezoane și pantaloni din doc.

Deși nou înființată, datorită dotării cu utilaje uzate, în primii ani de funcționare unitatea a înregistrat pierderi. Abia începând cu anul 1963 întreprinderea devine rentabilă, ajungând în scurt timp una dintre cele mai profitabile unităţi, având contracte atât pe plan intern cât şi extern, mărturie fiind numeroasele participări la târgurile şi expoziţiile organizate în ţară şi străinătate, unde a prezentat cu succes creaţii româneşti.

Până la construirea noului sediu al fabricii, s-a folosit clădirea iniţială, o construcţie cu parter şi etaj, dar și alte clădiri destinate sectoarelor de producţie, sectorului administrativ, cantinei şi depozitelor de materiale şi utilaje. Astfel, după executarea unor amenajări strict necesare, cu forțe și mijloace proprii, vechile dormitoare au fost utilizate pentru scopuri de fabricație, chiar dacă nu îndeplineau condițiile optime.

Clădirile fostului regiment folosite de Fabrica de Confecții

Pavilionul administrativ (în plan marcat cu A)

Pavilionul administrativ

Pavilionul dormitoare

Sala de mese

Manejul

Remizele și grajdurile

Atelierul mecanic

Poarta de pază și pompierii

Totuși aceste clădiri prezentau unele deficiențe, între care sunt amintite: planșeele din lemn care, datorită vechimii, începuseră să putrezească și să aibă o ușoară săgeată, ceea ce punea în pericol securitatea muncitorilor; ferestrele de dimensiuni reduse care nu asigurau lumina suficientă, utilizându-se iluminatul artificial, ceea ce nu era nici economic și nici recomandat din punct de vedere al protecției muncii; instalațiile electrice de lumină și forță erau executate provizoriu, neîndeplinind condițiile impuse de normativele de instalații și securitate a muncii; instalațiile sanitare și grupurile sociale care erau necorespunzătoare.

Situația se va remedia în anii 1966-1967 când ministerul de resort a prevăzut fondurile necesare pentru reparații capitale la pavilioanele de producție B și B2.

De la an la an fabrica își diversifică și crește producția, în anul 1965 devenind unitate fruntașă pe ramură, realizând circa 11.000 salopete, 32.000 cămăși, 11.000 pantaloni și alte produse, iar numărul salariaților crește la 1400.

Între anii 1966-1970 (din acest ultim an devine întreprindere) unitatea se dezvoltă foarte mult, apărând noi sectoare, diversificându-se producția și realizând: compleuri, rochii, jachete, pardesie, sacouri, paltoane, coastume, care erau exportate în Franța, Canada, Italia, URSS, Olanda, Libia, SUA.

În anul 1976, profilul sortimental al întreprinderii era foarte diversificat, curpinzând: rochii din țesături de bumbac, lână și poliester, fuste din stofă, bumbac și poliester, sarafane din stofă și poliester pentru fete și femei; costumașe din țesături de bumbac și stofă pentru copii; pantaloni din stofă, bumbac și poliester pentru fete, femei, băieți și bărbați; pardesie din stofă și poliester pentru fete, femei și bărbați; sacouri din stofă și poliester texturat pentru bărbați; scurte din stofă cașerată pentru bărbați; costume din stofă pentru bărbați; plăpumi și tricotaje din bumbac pentru copii, femei și bărbați.

Intreprinderea era organizată pe sectoare de producție, fiecare sector având un profil bine definit:

- Sectorul I, profilat să execute șorturi și chiloți sport pentru Vest;

- Sectorul II, profilat pe pardesie pentru piața internă și sacouri din stofă și poliester pentru femei și bărbați, care se expoertă în URSS;

- Sectorul III, profilat pe sacouri pentru export și scurte din stofă pentru bărbați pentru piața internă;

- Sectorul IV, profilat pe rochii din diferite țesături, fuste din stofă șipoliester pentru export și piața internă;

- Sectorul V, profilat pe sarafane din stofîă și poliester, pantaloni din stofă și poliester, compleuri din stofă și poliester pentru export și piața internă;

- Sectorul VI, profilat pe tricotaje pentru export și piața internă;

- Sectorul VII, profilat pe lohn (bluze, fuste, sarafane export vest(;

- Sectorul plăpumi, profilat pe plăpumi cu fețe de bumbac și mătase pentru piața internă.

Dispersarea sectoarelor de producție ajunsese să depășeaască, în anul 1980, suprafața de 8 hectare, iar numărul angajaților ajunsese la 3660, din care 89 % erau femei. Producția se menține la varietatea arătată mai sus, întreprinderea introducând în producție circa 1000 de modele noi, producând în anul 1985, 44 de milioane de tricouri și tricotaje. Întrteprinderea de Confecții Călărași era una din principalele întreprinderi care participau la exportul județului, o treime din producție fiind destinată exportului. Din totalul exportului de 265,9 milioane lei în anul 1984, 90,5 milioane lei au reprezentat valoarea exportului în țările socialiste și 175,4 milioane lei valoarea exportului în țările capitaliste. În anul 1987, întreprinderea înregistra o creștere a exporturilor de șapte ori față de 1975, în țări ca Franța, Elveția, RFG, URSS, Egipt, Arabia saudită, Canada, Danemarca, Austria, Belgia, Anglia, Irak, Iordania, Bulgaria, Libia, Italia, Siedia, Yemen și alte țări din Orient.

Dezvoltarea la care a ajuns întreprinderea a impus crearea de noi facilități pentru salariați, pe lângă cantina restaurant proprie fiind înființată o grădiniță și apoi o creșă de copii cu o capacitate de 120 locuri, un cămin de nefamiliști cu 300 de locuri, un magazin tip bufet pentru angajați și un punct al Crucii Roșii.

În anul 1989, unitatea avea o agendă de contracte încărcată, fiind planificată o producție de 3 ori mai mare decât cea realizată în anul 1980.

Dincolo de producția textilă, Întreprinderea de Confecții Călărași a fost și un rezervor de cadre, femei, pentru aparatul de partid. Iată ce scria Maria Manta în ziarul „Scânteia” din 11 ianuarie 1980: „Pe drept cuvânt, cineva observa că Întreprinderea de Confecții din Călărași, harnicul său colectiv de muncă, se constituie într-o adevărată școală muncitorească, o pepinieră de cadre. Primărițele din comunele Cuza Vodă și Modelu, două secretare ale Comitetului municipal de partid Călărași, alte femei care lucrează în prezent ca activiste de partid și de stat au fost până de curând muncitoare aici, în întreprindere.”

După 1990, toti cei care au candidat în alegeri, cu deosebire la cele pentru Parlamentul României, au fost prezenți în campania electorală la Catex SA, dorind să-și atragă voturile salariatelor acestei societăți.

ASPECTE DIN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII

DE CONFECȚII CĂLĂRAȘI

I.C.Călărași – Sectorul 4

I.C. Călărași - Sectorul 4

6 ianuarie 1987. Atelier creație bărbați

30.09.1987. Verificarea calității produselor pentru export la sectorul 3

Se verifică produsele realizate

I.C. Călărași – Sectorul IV

Rusu Euzefina la mașina de cusut nasturi

Savu Iulian la mașina de tăiat și pregătire a semifabricatelor pentru export

La punctul de documentare

O echipă fruntașă în producție

25 iunie 1982. Demonstrație a salariaților din I.C. Călărași

După 1990, ca și în cazul altor întreprinderi și asupra evoluției Întreprinderii de Confecții Călărași și-a pus amprenta procesul de privatizare, aceasta scindându-se în mai multe societăți: S.C. Catex S.A., S.C. Mertz S.A., S.C. Serca S.A., toate funcționând în fostele spații ale Fabricii de Confecții (denumire încetățenită în rândul călărășenilor). Dacă S.C. Mertz S.A. a falimentat, conform www.money.ro (26 decembrie 2007), „Producătorul de confecții textile Catex Călărași a fuzionat prin absorbție cu firma Serca, din aceeași localitate, care va intra in procedura de dizolvare fără lichidare, potrivit unui anunț publicat in Monitorul Oficial.

Catex, înființată in urma cu peste 45 de ani ca firma cu capital de stat, are 1.500 de angajați și produce aproximativ un milion de confecții pe an. Firma a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 28,4 milioane de lei și un profit de doua milioane de lei. Serca Călărași a fost controlata pana in anul 2006 de către președintele grupului J&R Enterprises, Joseph Seroussi, supranumit ’’regele confecțiilor’’, care a declarat că motivele care l-au determinat sa vândă angajaților fabrica din Călărași au fost lipsa personalului și diminuarea vânzărilor, ca urmare a lichidărilor operațiunilor din Marea Britanie.

In 2006, Serca a inregistrat o pierdere de 103.000 lei (circa 30.000 de euro), la o cifra de afaceri de 112.000 lei (aproximativ 32.000 de euro). J&R Enterprises, controlat de Jack Seroussi, deține in portofoliu fabricile Ikos Conf si Norada, din Odorheiul Secuiesc, Serconf, din Botoșani, si TJR, din Tulcea. Vânzările in industria textila din Romania sunt estimate la 9,5 miliarde euro anual”.

În același an, 2007, conform www,zf.ro, firma de textile Catex, specializată în producția în sistem lohn, se reorganizează din cauza lipsei de personal.

Conform datelor furnizate de Ziarul Financiar, „De la un efectiv de 2.590 de angajați in 2002, personalul companiei s-a redus gradual in fiecare an pana la 1.700 de persoane in 2006, reprezentanții companiei motivând scăderea prin numărul mare de angajați care au ales sa părăsească fabrica in ultimii ani.

„Am trecut de la doua schimburi la unul singur deoarece pe măsură ce pleacă oamenii din domeniul productiv trebuie sa ne reorganizam. Aveam numeroși angajați necalificați care s-au reorientat, apoi o parte numeroasa dintre ei au plecat la munca in străinătate", spune Anișoara Andrei, directorul general al companiei cu sediul in Calarasi.

Andrei este de părere ca trendul descrescător in ceea ce privește numărul de angajați va continua și in anii care urmează, iar compania va avea nevoie de alte restructurări la nivel de producție. "Deocamdată investim in echipamente, însă daca va mai pleca multa lume, va fi nevoie de o alta reorganizare. Am putea chiar sa renunțam la una dintre liniile de producție", explica reprezentantul Catex…

In ciuda reducerilor drastice de personal, compania Catex a raportat un profit net de circa 600.000 euro in 2006 si o cifra de afaceri de 7 mil. euro. Atât profitul, cât și afacerile companiei au mers pe un trend descendent începând cu anul 2002. Astfel, comparativ cu anul 2005, cifra de afaceri a înregistrat o scădere de circa 13%, in timp ce rezultatul de anul trecut a fost cu 33% mai mic fata de cel raportat in 2004.

"Noi țintim pentru acest an spre o cifra de afaceri de 7 milioane de euro, însă aceasta a fost bugetată in condițiile in care ne aflam acum. Daca o sa se schimbe din nou legislația care ne privește direct sau pleacă în continuare foarte multa lume, situația se va înrăutați", explica Anisoara Andrei.
Printre piețele de desfacere a produselor companiei se numară Marea Britanie, Franța, Suedia, Italia sau Spania. SIF Moldova deține un procent de 5% din acțiunile Catex, in timp ce restul de 95% de acțiuni sunt împărțite intre 1972 de persoane juridice”.

Cert este că activitatea CATEX S.A. s-a diminuat de la un an la altul, iar cei care au ajuns stăpânii fostei fabrici (noii capitaliști) au găsit soluția de a obține importante venituri financiare, construind spații comerciale care au fost închiriate și care le aduc lunar, zeci de mii de euro. Așa a apărut, încă din anul 2007, școala KELIKON, apoi în 2012 magazinul KAUFLAND cu o suprafață de 5000 mp și o parcare cu 220 locuri, magazinul LIDL Călărași, în anul 2017, Centrul comercial CATEWX ȘHOPPING CENTER care cuprinde spații comerciale cu o suprafață de 1672 mp pentru magazinele Flanco, Noriel, Pepco și Deichmann, în anul 2019, iar un an mai târziu și-a deschis porțile CATEX RETAIL PARK în care funcționează magazinele New Yorker, Sinsay, Jysk, Altex, Sportisimo și Martes sport.

ASPECTE DIN ACTIVITATEA CATEX S.A.

(sursa: www.catex.ro)