17 IUNIE 1923 – IULIU MANIU ESTE PREZENT LA CĂLĂRAȘI

ȘI ÎN FOSTUL JUDEȚ IALOMIȚA

La 1 martie 1923, apare la Călărași, ziarul „DRAPELUL IALOMIȚEI” – ziar al Partidului Național Român, având redacția și administrația „La Clubul Partidului Național Român”, situat în Călărași, strada Mihail Cantacuzino (astăzi Independența), nr. 6. Apariția ziarului era prilejuită de constituirea și în capitala fostului județ Ialomița a unei organizații a Partidului Național Român.

Din primul număr aflăm că: „Partidul Democrat - sub șefia marelui și regretatului bărbat de stat Take Ionescu- a avut cel mai frumos rol în istoria neamului românesc în ultimii zece ani. (despre Partidul Democrat a lui Take Ionescu, la Călărași, am postat un material pe blogul meu-n.ns.).

Acest partid a pregătit sufletul poporului român pentru realizarea visului lui de veacuri.

Lui Take Ionescu se datorește, în mare parte, aranjamentul României Mari în raporturile ei cu celelalte state și tot prin geniul lui s-a format noua alcătuire politică: Mica Antantă, care are menirea de a apăra, ceea ce s-a câștigat cu atâtea sacrificii.

Urmând drumul croit de marele său șef – pe care l-a urmat necondiționat până la moarte – partidul democrat s-a contopit cu cel mai mare și mai popular partid, cu partidul românilor de peste munți, formând o singură și puternică alcătuire politică: Partidul Național Român, sub șefia d-lui Iuliu Maniu...”.

În același număr, ziarul ne informează și despre organizarea Partidului Național Român din Ialomița. Aflăm, astfel că, sâmbătă 27 ianuarie 1923, a sosit la Călărași, pentru a prezida organizarea Partidului Național Român din Ialomița, Mihail Cantacuzino însoțit de Vasile I. Protopopescu. Acesta a fost întâmpinat la gară de toți fruntașii fostei organizații democrate din Călărași și numeroase delegații din principalele centre ale județului. Mihail Cantacuzino a descins la Vasile N. Stanciu, fost prefect de Ialomița.

Duminică dimineața a avut loc o consfătuire restrânsă în care s-a fixat liniile generale ale cadrului în care trebuia întocmită organizarea politică a județului.

În aceiași zi la orele 3 p.m., a avut loc în sala „Unirea”, “consfătuirea generală a membrilor partidului national. În afară de toți fruntașii și membrii organizațiunei locale a fostului partid democrat și de delegațiile din județ participă un mare număr de noi aderenți ai partidului national, precum și mulți fruntași ai comerțului veniți să salute pe d. Mihai Cantacuzino și să-i exprime mulțumirea de a-l vedea preocupându-se în mod efectiv de interesele generale ale orașului și județului.”

Sunt amintite persoanele care asistă, între care sunt menționați: V. Protopopescu, V. Stanciu, Sc. Doicescu, Tiberiu Chiril, N. Țopescu, Al. Nițescu, Jean Manolescu, Haralambie Nicolescu, M. Mușetescu, Georgescu-Ciurea, Silivestru Bădulescu, Al. Opran, Filip Antonescu, Gh. Câsâru, Friederich Bach, Căpitan Holban, Nicu Traian (proprietarul Cazinoului de lângă primărie) ș.a.

Primul care a luat cuvântul a fost Mihail Cantacuzino care, în stilul specific românesc, a criticat guvernarea, arătând că: „..ultimii patru ani de guvernare care s-au scurs de la război încoace și care au adus țara la rezultatele funeste pe care constatăm și le simțim cu toții, a fost o epocă de rătăcire a conștiinței cetățenești. Opinia noastră publică și în special pătura țărănească tulburată de adâncile prefaceri și zguduiri ale războiului s-a lăsat ademenită de curentul așa-zișilor <<oameni noi>> îndepărtându-se de conducătorii și îndrumătorii ei firești care aveau un trecut plin de fapte și o experință castigată printr-o muncă îndelungată în serviciul intereselor obștești…”

Acesta consideră că este necesar “să revenim din nou în mijlocul mulțimii pentru a ne relua activitatea și a căuta să scăpăm țara de pe povârnișul periculos și din situațiunea financiară și economică dezastruoasă în care a aruncat-o lipsa de pricepere a <<oamenilor noi.>>

Unirea fostului partid democrat cu partidul national din Ardeal ne-a dat posibilitatea să întemeiem o alcătuire publică puternică și unitară care astăzi constituie partidul viitorului și în jurul căruia se strange tot ce țara are mai bun, mai cinstit și mai priceput.

Chemat pentru a pune bazele noii organizații a partidului national din jud. Ialomița, d. Mihai Cantacuzino, roagă asistența să proceadă la alcătuirea noului comitet de organizare și conducere care va trebui să fie după necessitate cât mai lărgit pentru a putea cuprinde toate efectivele întregului județ.”

V.N. Stanciu, fost prefect, avocat și profesor în Călărași, președinte al secției locale a Ligii Culturale, viitor senator, căruia îi va fi ridicat un bust amplasat în curtea Palatului Administrativ, face o amănunțită expunere a situației dezastruoase în care a fost adusă țara de ultimele regimuri care s-au perindat la cârma Statului și mărturisește „satisfacția morală pe care o simt toți foștii soldați ai partidului democrat care au rămas hotărâți la posturile lor și care văd astăzi cum întreaga opinie publică se reîntoarce iarăși încrezătoare înspre ei. D-sa relevă marea chemare pe care o are partidul național de a scăpa țara de dezastrul financiar și economic, îndrumând întreaga noastră viață publică pe un drum rodnic și sănătos.” (situația este aproape identică cu ce se întâmplă în politica românească în acest început de an 2020, semn că actualii politicieni nu au învățat nimic din lecția istoriei-

n.ns.).

V.N. Stanciu mulțumește lui Mihail Cantacuzino pentru că „a răspuns chemării partidului și recomandă asistenței pe Vasile Protopopescu, un fiu al Ialomiței, care vine să lupte în rândurile acestei organizații pentru triumful cauzei partidului național.”

Nicolae Țopescu, tatăl lui Felix Țopescu și bunicul lui Cristian Țopescu, fost ajutor de primar, scoate în evidență lupta și sacrificiile pentru cauza națională pe care le-a făcut partidul național din Ardeal și partidul democrat din vechiul regat și face elogiul marilor dispăruți Nicolae Filipescu și Take Ionescu, a căror succesiune politică a intrat pe mâinile vrednice ale lui Iuliu Maniu.

După ce a cuvântat și M. Mușetescu, Mihail Cantacuzino a propus următorul comitet județean care urmează să fie lărgit după necesitățile organizației.

Orașul Călărași: Mihail Cantacuzino – președinte, V.N. Stanciu, V.I. Protopopescu, Sc. Sc. Doicescu, Tiberiu Chiril, N. Țopescu, Jean Manolescu, Al. Nițescu, Petre Minculescu, Preot Iancu Găliceanu, Drăgan Călinescu, Const. Dobrescu, Ath. Georgescu-Ciurea, Ghiță Ionescu, Ath. Marinescu, Dumitru Baicu, Silivestru Bădulescu, Vasile Georgescu, Mihail Preda, Al. Opran, Vișan Brăcăcescu, M. Nemeș, Alex. Constantinescu, Alex. Iacovescu și Filip Antonescu.

Organizațiunile din județ: C. Copoiu – Slobozia, Mihail Mușetescu – Țăndărei, Dumitru Lungu – Sudiți, Ionică Petrescu – Țăndărei, Vasile Nedelescu – Ștefănești, Velizarie Georgescu, Apostol Ștefănescu și Gh. Iorgulescu  din Lehliu, Gh. Sterescu și Dumitru Ionescu din Lupșanu, Gh. Teoharie – Frumușica, Costică Zamfirescu și Pavel Zamfirescu din Speteni, Filip Corbu – Coșereni, Ioan Manolescu – Armășești, Tase Arghirescu – Broșteni, Spirache Antonescu, Al. Popescu și Nic. Stoicescu din Urziceni, Gogu Petrovici – Vărăști, Ștefan Popescu – Ciocănești și Chiriac Ștefănescu – Ciulnița.

Dintre persoanele sus menționate a fost ales comitetul executiv cu delegațiunea conducerii și directivei politice permanente: Mihail Cantacuzino- președinte; Vasile N. Stanciu și Vasile I. Protopopescu – vicepreședinți; Nicolae Țopescu – secretar general, Ath. Georgescu - Ciurea – secretar supleant, Al. Nițescu – casier; Sc. Sc. Doicescu, Tiberiu Chiril, Jean Manolescu, Petre Minculescu, Pavel Zamfirescu, Filip Corbu, Vasile Nedelescu, Mihail Mușetescu, C.M. Copoi – membri.

Odată organizația județeană constituită, în numărul 7 din 1 iunie 1923, ziarul ne anunță următoarele:

Și întradevăr, după cum ne informează ziarul partidului, nr. 8 din 1 iulie 1925: „Sâmbătă 16 iunie ora 12 a sosit în Călărași d-l Mihail Cantacuzino, președintele comitetului executiv al Partidului Național Român din Ialomița (și lui i se va ridica un bust-n.ns.).

La gară d-sa a fost întâmpinat de numeroși cetățeni, care i-au arătat dragostea ce-i poartă pentru îmbunătățirile făcute în acest județ timp de 25 ani de când face politică aici.

În aceiași seară, d-sa în fruntea a foarte mulți cetățeni a mers la gară pentru a întâmpina pe d-nii Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Român, Mihai Popovici, fost ministru și alți fruntași. La sosirea trenului mulțimea a izbucnit în urale și a cântat “Deșteaptă-te Române”.

D-l Mihail Cantacuzino urează bun venit oaspeților în acest județ, care ca și țara întreagă își pune nădejdea în șeful și fruntașii partidului național.

D-l Maniu mulțumește pentru primirea făcută și cere tuturor sprijinul pentru îndreptarea relelor ce bântuie țara.

I s-a oferit d-lui Maniu și d-lui Popovici buchete de flori de către cetățeni, s-a format apoi un cortegiu impozant conducând pe oaspeți la locuința d-lui V.N. Stanciu.”

Seara s-a dat un banchet ocazional la care au participat Iuliu Maniu, Mihail Popovici, M. Cantacuzino, V. Protopopescu, V.N. Stanciu, Al Nițescu – avocat, fost director de Prefectură, Nicolae Țopescu, Jean Manolescu-avocat, Tiberiu Chiril și toți președinții organizațiilor partidului din județ.

Duminică la orele 9 un număr de câteva sute de săteni și orășeni au venit la locuința lui V.N. Stanciu unde erau cazați Iuliu Maniu și Mihail Cantacuzino.

Aici Petre Minculescu, comerciant din Călărași, în numele sutelor de asistenți, a urat celor doi bună sosire, asigurându-i de dragostea ce le poartă poporul.

Iuliu Maniu, “adânc emoționat de această manifestare a răspuns exprimându-și nădejdea în vremuri mai bune și salutând cu entuziasm încrederea cetățenilor în partidul național.

În urale și cântând „Deștepată-te Române” mulțimea a condus pe fruntași la grădina Codrat unde se ținea întrunirea. Întreaga grădină era arhiplină, lumea sta pe acoperișurile caselor, pe coridor, numeroase doamne cu flori în mână salută sosirea fruntașilor.

Fostul cinema Codrat Marinescu devenit Casa de Cultură

 a  municipiului Călărași

Putem zice că niciodată orașul Călărași nu a avut o întrunire mai mare, care s-a transformat într-o adevărată sărbătoare. (este desigur o exagerare, mai ales că vine din partea unui ziar de partid –n.ns.)

D-l Vasile N. Stanciu cere și adunarea proclamă ca președinte pe d-l Scarlat Doicescu, unul din cei mai statornici și mai devotați membrii ai partidului.”

Scarlat Doicescu, mulțumește asistenței pentru cinstea făcută de a fi proclamat președinte al primei întruniri publice la care participă fruntași de peste munți ai Partidului Național Român. Mulțumește, de asemenea, delegațiilor din județ, dar în mod deosebit delegației din Silistra, după care îi dă cuvântul lui Nicolae Țopescu, fost revizor școlar, fost ajutor de primar, viitor deputat, care consideră momentul unul înălțător și face elogiul fruntașilor prezenți și a partidului pe care-l reprezintă.

A cuvântat apoi Melidon, din partea orghanizației din Silistra, care între altele a spus că: „De la oameni nu trebuie să câștigi decât sufletul lor. Or sufletul populației se câștigă numai cu dreptatea, cu legea și cu cinstea...Am cerut pentru realizarea acestui lucru în timpul regimurilor trecute să se trimită în teritoriile alipite regatului oamenii cei mai curați și mai muncitori. Ei bine, în loc să se facă așa, s-a trimis la noi toată drojdia societății, care ne duce de râpă. De la partidul național și de la conducătorii lui așteptăm mântuirea noastră.”

Jean Manolescu, în cuvântul său, a subliniat că „sunt 19 secole de când creștinii luptau prin subterane pentru a izbuti să împlinească cuvântul lui Christos. Și au izbutit. Azi, tot așa, partidul nostru luptă cu credința nestrămutată că va izbuti să înlocuiască minciuna cu adevărul, înșelăciunea cu cinstea și neorânduiala cu ordinea. Dar pentru aceasta trebuie să ajutăm pe șefii noștri care au nevoie de sufletul nostru pentru a ajunge la biruință.”

Aproape rupt din realitatea zilelor noastre a fost cuvântul lui Vasile N. Stanciu: „Vă pun o întrebare: de ce este atâta deosebire între noi și poporul bulgar de peste Dunăre? De ce bulgarii care au pierdut două războaie și jumătate din teritoriul lor, stau mai bine ca noi care am câștigat două războaie și am realizat unitatea teritorială. Cu toate acestea leva bulgară este de două ori mai apreciată decât leul nostru.

Dacă așa stau lucrurile, ne întrebăm: pentru asta au murit 800.000 de oameni? Pentru asta s-a vărsat sângele atâtor eroi, ca să ajungem din rău în mai rău? Nu este vorba aici domnilor, de un partid politic ca cel liberal sau de altul ca el. E vorba de schimbat d-lor, o întreagă mentalitate, o întreagă stare de lucruri anormală, o stare de lucruri imorală care ne duce la peire.

La noi d-lor, s-a schimbat sensul cuvintelor și sensul faptelor. Înainte vreme se zicea jupân și jupâneasă celor mai mari boieri ai noștri. Azi, dacă întrebuințezi această terminologie riști să dai de bucluc. Tot așa s-a schimbat sensul faptelor. Azi, dacă spui cuiva că e hoț, fiindcă este, el nu se mai supără. Socotește epitetul acesta ca o onoare.

Și știți de unde pronește răul? De la faptul că se imită de cei mici ceea ce fac cei mari. Zic cei mici: dacă cutare om mare fură și e onorat, de nu a-și face și eu la fel? (Aplauze).

Iată d-lor de ce ne-am adresat fraților din Ardeal pentru a pune stavilă răului și nădăjduiesc că prin venirea noastră la cârma țării începe o nouă epocă, o epocă de cinste, de virtute, de muncă prosperă în folosul nu al nostru, ci al țării. Căci suntem sătui de procopseala câtorva în detrimentul sărmanei noastre țări.

Care va fi opera partidului național? Împlinirea unității sufletești care va fi mai mare decât unitatea politică. Și în legătură cu asta pot să spun că țara cea mai fericită e aceea care știe să muncească mai mult. Iată ce va trebui să facă în primul rând partidul național: să muncească pentru refacerea și materială și morală a țării. Trebuiesc stârpite nemulțumirile claselor sociale. Vă întreb să-mi spuneți ce clasă socială mai e mulțumită?

Voci: Nici una.

 S-au nemulțumit toate clasele sociale și rezultatul este că toate nu mai au tragere de inimă pentru a aduce servicii țării. Ați văzut acum că și dăscălimea s-a văzut silită să recurgă la mijloace extreme nu pentru a se numi benevol neascultătoare, dar pentru a chema la realitate un regim care bântuie în beznă. Acum se dă lupta între drept și nedrept, între bine și rău, între Dumnezeu și diavol.

După cum din toate marile lupte n-a existat una în care să biruie minciuna și nedreptatea așa și în lupta noastră cu liberalii nu se poate până la urmă să nu izbutim. E o dreptate imanentă care ne susține și în puterea căreia vom învinge neapărat. Pentru aceasta se cuvine însă să ne dați tot sprijinul dumneavoastră, căci numai susținând lupta noastră veți aduce nu atât întărirea partidului nostru cât mai ales întărirea țării, care e ceva mai mult decât luptele politice de partid.”

În cuvântul său, Mihail Cantacuzino, după ce a salutat prezența ardelenilor la Călărași, a trecut la o critică foarte dură a guvernelor de după război, care “n-au făcut nimic sau aproape nimic pentru țară”, nefiind în stare “să realizeze decât o stare mizerabilă în toate domeniile publice”. Îl atacă foarte dur pe șeful liberalilor I.I.C. Brătianu, care “a adoptat politica pumnului, a abuzului și a desfrâului, menținându-se la putere prin stare de asediu, cenzură, abuz și anulare de legi prin simple decizii ministeriale”. Critică “amestecul prea mare al statului în politica economică”, prigonirea capitalului strain, dar și politica “prin noi înșine”, care nu este decât o “terminologie liberală de transformare a averilor enorme ale țării în societăți liberale de procopseală a partizanilor”, politică care “ne-a adus la o valută care ne sufocă și la o stare anormală care ne va duce de râpă”.

Șeful organizației de Ialomița a Partidului National Român, susține că “în chestiunea economică guvernul d-lui Brătianu a dus cea mai stupidă politică. S-a dovedit că singurele măsuri pentru ameliorarea schimbului sunt: intensificarea exportului și a producției cu corolarul libertății comerțului. În loc să facă aceasta guvernul a numit la comisiuni și para comisiuni, care au mâncat banii țării și n-au făcut nimic. Ba, au făcut ceva: au dat naștere la abuzuri, la contingentări, la fraude etc.

Importul n-a fost restrâns cu nimic. Importul parfumurilor, al ciorapilor de mătase etc. a devenit un scandal public. Ce rezultat a avut această nebunie se vede din faptul că în timp ce în 1919 am importat de 3 miliarde și jumătate, am exportat abia de 100 de milioane lei, iar în 1920 am importat de 7 miliarde și am exportat pe jumătate.

…Scumpetea fantastică de astăzi în loc să diminueze după politica economică a guvernului, se întărește zi după zi. Un asemenea guvern d-lor, nu mai are ce cauta în fruntea țării. El ocupă un loc pe care oricare alt guvern l-ar ocupa mai cu folos, căci nu trebuie să ne înșelăm pe noi. Nici un guvern n-a fost mai incapabil ca acesta (aplauze frenetice și îndelung repetate).

Este cred domnilor o datorie patriotică azi de a-l dărâma cu orice preț. Și la această datorie vă cheamă pe d-voastră cei mulți și doritori de bine (aplauze).”

Și cuvântul lui Mihail Popovici s-a axat tot pe critica liberalilor, care „au vrut să ne bage slugi la ei ca și ungurii și fiindcă n-am voit aceasta au pornit contra noastră o prigoană cum nu s-a văzut nici pe timpul ungurilor. Justiția a dispărut, administrația a umplut-o cu oameni învățați să fie slugi supuse, au suprimat legile, au schingiuit oamenii devotați partidului nostru, au furat urnele de vot pentru ca poporul să nu-și poată trimite în parlament pe reprezentanții lui legali, cu un cuvânt au abătut asupra Ardealului o adevărată urgie. Cu aceste mijloace, guvernul d-lui Brătianu n-a creat un parlament, ci un club liberal în Dealul Mitropoliei și a venit să voteze cu el pactul fundamental al României Mari, Constituția.

D-lor, noi nu putem recunoaște o Constituție ieșită din urne sparte, voturi furate, schingiuiri și omoruri.

Partidul național a deschis lupta pentru dărâmarea acestui guvern care, după cum foarte bine a spus d. Cantacuzino, duce țara la dezastru. Am nădejdea că în rândul dv. să găsim destui soldați ca să ne sprijine, căci lupta pe care o ducem este pentru a reda România românilor iar nu unei clici de oameni care o jefuiesc și o duc de râpă”. (se fac oratorului mari ovațiuni).

Ultimul care a cuvântat a fost Iuliu Maniu: „După 75 de ani de luptă peste Carpați, partidul național a coborât încoace, pentru ca împreună cu d-voastră să ducem țara la fericire. N-am venit aici cu gând de cucerire, cum au venit liberalii și averescanii în Ardeal, ci am venit să ne unim cu frații noștri de aci, chemați de adânc neuitații Tache Ionescu și Nicu Filipescu, în acest scop.

Nu e suficient să ai o țară mare și bogată. Lucrul mare este să știi s-o conduci, s-o muncești și s-o înalți.

Omul care are avere și o pierde nu stă în respectul mulțimii. Țara care e bogată și se pierde e în desconsiderarea străinilor. Iată situația României. Concepția noastră despre stat este alta decât aceea a altora. Noi, avem o idee și gândul nostru este respectul legilor cu orice chip, chiar atunci când el ar fi contra noastră, ca partid. Aceasta e concepția noastră. Liberalii au altă concepție: legea pe hârtie și aplicarea după bunul plac. D-lor, înainte de a veni în România mă întrebam cetind legile d-voastră, de ce este atâta nemulțumire față de niște legi bune, Când însă am trecut Carpații, atunci am văzut cauza nemulțumirilor. Legile d-voastră erau bune dar nu se aplicau. Guvernul actual d-lor, eludează toate legile țării în beneficiul partizanilor politici și așa se explică de ce o țară care are aur, petrol, păduri, sare, cereale, fânețe, păcură, benzină, pește, vite, etc., etc., este așa de săracă ca a noastră și așa de rău cotată în străinătate. Spunea d-lor, d. Popovici că suntem un partid de țărani. Da. Așa este. Dar la noi poate intra oricine și poate rămâne oricine cu singura condiție să aibe concepția curată și mare, că în partidul nostru se face totul pentru țară, nimic pentru noi.

Președintele partidului național face apoi o scurtă expunere asupra situației politice a partidului și cere sprijinul ialomițenilor ca să susțină lupta începută de partid”. (Cuvântarea este acoperită de lungi aplauze).

Scarlat Doicescu a dat citire următoarei moțiuni: „Cetățenii orașului Călărași și ai județului Ialomița întruniți astăzi 17 iunie în adunare publică.

Protestează contra impunerii unei Constituțiuni votată de un Parlament ieșit din fraudă și lovitură de Stat.

Protestează contra regimului de favoare care ne guvernează și contra nenorocitului lui sistem economic și financiar care duce Statul la peire.

Protestează contra reacționarismului și regimului de ilegalitate, care se accentuiază cu cât timpul se strecoară, și exprimându-și deplina încredere în partidul national roman și conducătorii săi.

Cere cât mai grabnica înlăturare a actualului guvern pentru a se întrona un regim democratic și național. Dizolvarea fără amânare a Parlamentului actual și fixarea unor alegeri libere, pentru înfăptuirea adevăratului parlamentarism.”

După terminarea întrunirii de la Călărași, fruntașii partidului național, însoțiți de câțiva dintre prietenii politici din Ialomița, au trecut și prin Slobozia, unde au fost așteptați de organizația locală a partidului și de o mulțime de delegați de la comunele dimprejur. Oaspeții ardeleni au fost prezentați de Vasile N. Stanciu, după care Mihail Popovici și Iuliu Maniu au ținut câte un scurt discurs.