Aeroportul Călărași în lumina noilor informații din presa locală

Parte integranta a Romaniei Mari, care avea in componență și Cadrilaterul, Calarașii au avut în perioada interbelica a secolului trecut, o relație specială cu această parte de țara ce avea ca principal punct de atracție Balcicul. La Balcic mergeau foarte des nu numai membrii familiei regale ci și foarte mulți români și străini (elocvent in acest sens este faptul că linia aeriana Bucuresti-Constanța-Balcic, deschisă la 25 iulie 1931 de avioanele JUNKERS, era cea mai circulata dintre liniile aeriene interne), iar ruta cea mai scurta către această perla a litoralului Marii Negre era prin Călărași. Tocmai de aceea s-a luat inițiativa înființării unei noi linii aeriene București - Călărași - Bazargic -Balcic, ceea ce presupunea construirea unui aeroport la Călărași.

Întruniți la primăria orașului Călărași, în ziua de 3 ianuarie 1936, prefectul județului Ialomita, N. Popescu Baleni, care era și președintele filialei .A.R.P.A. Călărași, primarul Aurel Teodorescu, împreună cu delegații Ministerului de Interne și Subsecretariatului de Stat al Aerului, au stabilit de comun acord, executarea următoarelor lucrări, în vederea înființării, amenajării, înzestrării și întreținerii Aeroportului comunal al orașului Calarași:

“1. Aeroportul orașului Călărași se va amenaja pe terenul de instrucție situat la nord de Călărași, pe șoseaua Călărași - Slobozia;

2. Lucrările de nivelare, de marcare a terenului, balizaj, de iarnă și instalațiunile pentru indicarea direcției vântului se vor executa de către administrația județeană și comunală cu concursul garnizoanei militare;

3. Construirea aerostației se va executa de către autoritățile mai sus menționate și filiala locala A.R.P.A., după planul stabilit, punând la dispoziție și mobilierul strict necesar precum și un depozit subteran, pentru păstrarea combustibilului;

4. Se va lega aeroportul cu linia telefonică  județeană și lumina electrică de la uzina proprietatea comunei;

5. Porivit inițiativei d-lui N. Popescu Baleni, prefectul județului Ialomița, se vor întocmi lucrările necesare pentru înființarea în localitate a unei școli de pilotaj, chiar din primăvara acestui an:

6. Se va instala pe aeroport un post de telegrafie fără fir, cu instalațiile și clădirile anexe, prin contribuția prefecturii, a primăriei și a filialei A.R.P.A., deschizându-se creditele necesare în acest scop:

7. Toate aceste lucrări se vor începe imediat de admnistrațiile locale și se vor continua pe masură ce timpul va îngadui, aducându-se la cunostința Subecretariatului de Stat al Aerului stadiul executării și lucrările efectuate.”

O lună mai târziu, ziarul "Sirena" din 1 februarie 1936, ne informează că: La Prefectura județului a avut loc ședința Comitetului pentru înființarea aeroportului orașului Călărași la care au participat d-nii: "N. Pop Băleni-Prefectul județului Ialomița și Președintele Filialei A.R.P.A., avocat Aurel Teodorescu-Primarul orașului Călărași, Alexandru N. Ștefănescu - delegatul Ministerului de Interne și Desendre Ionescu - delegatul Subsecretariatului de Stat al Aerului, când s-a stabilit de comun acord înființarea aeroportului comunal al acestui oraș. 
El se va amenaja pe terenul de instrucție al Garnizoanei, acolo unde au aterizat toate aeroplanele care ne-au vizitat orașul. 
Construirea aerostației se va executa de către autoritățile județene și Filiala locală a A.R.P.A. privindu-le mobilierul, precum și un depozit pentru păstrarea combustibilului. 
D-l Prefect al județului Ialomița, N. Pop Băleni, a mai luat inițiativa pentru înființarea în localitate, a unei școli de pilotaj, chiar în anul acesta. 
Lucrările au și început, sub supravegherea d-lui colonel N. Deculescu-comandantul pieței Călărași și suntem siguri că ele vor fi duse la bun sfârșit de acest harnic ofițer."
Documentele existente la Arhivele din Călărași nu permit urmărirea modului în care au fost efectuate lucrările, dar că acestea au demarat și s-au executat la timp rezultă și din telegrama primită de primărie la 11 aprile 1936: “Dl ministru Caranfil va inspecta in timpul vacanței de Paști toate aeroporturile și terenurile de ajutor. Rugăm luați măsuri urgente pentru demarcare, nivelare și executarea lucrărilor de construcțiuni. Rugăm raspundeți telegrafic dacă un teren nu e bine demarcat sau nivelat spre a aduce la cunostința D-lui ministru Caranfil pentru a nu ateriza pe acel teren ce expune la accidente.”

Din răspunsul trimis de primărie, Inspectorului administrativ Ștefanescu, la București, aflăm că, deși nu fusese inaugurat: “Terenul aeroportului Călărași, bine nivelat și marcat. Avioanele de cursă aterizează normal.”

Chiar dacă aeroportul nu se inaugurase, deci nu fusese deschis oficial, la 9 aprilie 1936, Prefectura județului Ialomița înștiința toate autoritățile din județ ca: “cu începere de la 1 aprilie cor., în urma stăruințelor noastre și a bunăvoinței D-lui ministru al Aerului Caranfil s-a stabilit curse aeriene zilnice intre Bucuresti - Călărași - Bazargic - Balcic. Cursa pleacă din București - Băneasa, la 8,15, ajunge la Călărași la 8,45 si dupa o escala de 10 minute pleacă spre Balcic unde ajunge la 9,40. De la Balcic, pleaca la 17,05, sosește la Călărași la 17,50 și la Bucuresti- Baneasa la 18,30. Costul biletelor este de 330 lei pentru distanța Călărași - București, 260 lei până la Bazargic și 370 lei până la Balcic.”

Linia aeriană Bucuresti - Călărași -Bazargic -Balcic (zborul nr. 2114) era deservită de Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat (L.A.R.E.S.), de trei ori pe săptămână. In anul 1939 cea mai frecventată dintre liniile aeriene interne a fost linia București - Constanța - Balcic - Bazargic - Călărași, pe care s-a facut uneori, mai multe curse pe zi pentru transportul turiștilor.

Despre aeroportul din Călărași și inaugurarea acestuia au scris multe din ziarele locale. Astfel ziarul “Sirena” din 1 mai 1936, sub titlu “Inaugurarea aeroportului Călărași” scrie: “Deși încă nu s-a amenajat după principiile moderne, aeroportul din Călărași a găzduit duminică 26 aprilie, 11 avioane, printre care și avionul d-șoarei Smaranda Brăescu, pilotat chiar de proprietară. Toate avioanele au fost salutate la aterizare de membrii spocietății ARPA din Călărași, de fanfara Arpei, de autoritățile județului, în frunte cu d-nii: N. Pop Băleni – prefect, A. Teodorescu – primar; D-nii Gr. Trancu-Iași – fost ministru, General Dimitriu – comandantul Garnizoanei Călărași, General Todicescu – comandantul Garnizoanei Silistra; D-nii Ionescu Dessandre – subdirectorul Aviației, Marinescu Nour – Directorul general al Arpei; D-nii Comandori Pantazi, Igiroșeanu, I. Popescu-Roseți, Max. Manolescu, Gherasim Simion – comandantul Aeroportului Băneasa și de un impresionant număr de popor, din toate clasele sociale.

D-l ministru Caranfil a fost reprezentat prin d-l comandor Scarlat Rădulescu.

De dimineață programul a constat din primirea avioanelor și câteva curse de agrement.

După masă, mitingul aviatic s-a desfășurat sub cele mai placute și impresionante aspecte. Escadrila roșie, a demonstrat publicului ialomițean, curajul aviatorilor români și voința lor nețărmurită de a sfida moartea și necunoscutul. Viragiile senzaționale pe care le făceau în lumea văzduhului, păreau aviatorilor nostri simple bagatelle, în timp ce asistența palpita, fremata, se veselea…

Pentru plăcutele clipe petrecute pe noul aeroport din Călărași, ialomițenii rămân recunoscători d-lui Nic. Pop. Băleni, străduitorul care a reușit să realizeze asemenea măreție, iar d-l Băleni, pe lângă mândria națională, să știe că prin această operă, a luat proporții uriașe în vederile ialomițenilor. Cartea de aur a marilor înfăptuiri în județul Ialomița i-a consacrat definitiv locul de onoare. Îi transmitem sincer pe această cale, cele mai calde felicitări pentru delectarea de duminică și îi urăm pentru viitor, tot mai multe și mai sublime înfăptuiri.

Iar zburătorilor români, care își expun în permanență viața văzduhului, adâncă recunoștință și sănătate.”

În același număr, ziarul prezintă și “O CONFERINȚĂ AVIATICĂ” din care aflăm că: “Sediul central al ARPA-ei a repartizat viitorului aeroport din Călărași un avion în valoare de 1 milion de lei. Cu un astfel de început, d. Nic. Pop. Băleni, prefectul județului Ialomița, a decis înființarea unui aeroport la Călărași. În cadrele realizării acestei fapte, în ziua de 19 aprilie crt., căpitanul aviator Botez, a ținut în sala Cercului Subofițerilor, o interesantă conferință despre AVIAȚIA ȘI AEROPORTUL DIN CĂLĂRAȘI.”

Explicând prezența sa la Călărași, aviatorul Botez spune: „Prezența mea aici e determinată de viitorul trafic aerian, care va lua consistență pe drumul acesta București – Bazargic”, după care încearcă să explice importanța aviației și a propagandei aviatice.

Felicită apoi, călduros pe Nic. Pop. Băleni, prefectul județului și îl anunță că „deși aeroportul este pe punctul de a lua ființă, totuși mai sunt multe și grele greutățile cu care va avea de luptat până la realizarea totală”, iar „Un aeroport la Călărași, este o pază puternică pentru ca un astfel de oraș să fie atacat de alte forțe inamice”, apoi adresându-se prefectului, spune: „Se cunoaște la București activitatea Dvs. și a d-lui primar, oameni care ați înțeles un spirit de mare patriotism, ca aeroportul Călărași, să capete un început. Noi credem azi în Dumnezeul nostru: dinamismul aviației, această forță vie și energică și ne facem o deosebită plăcere să constatăm că acest dinamism al aviației există din plin la Dvs.

După ce expune posibilitățile și mijloacele prin  care aeroportul poate să trăiască, oratorul termină conferința, mulțumind din partea ARPA-ei, prin domnul general Condeescu, următorilor ialomițeni: Nic. Pop. Băleni, prefectul județului; Aurel Teodorescu, primarul orașului Călărași; col. Nica, col. Deculescu, locotenent Fănică Nicolescu, Marioara Stan – profesoară, Elvira Vasilescu și Florica Andreescu, învățătoare, pentru activitatea ce fiecare a depus în cadrele aviației, la Călărași.” 

Ziarul “Nazuinta” din 1 mai 1936, în articolul “Aeroportul Călărași”, scrie ca: “Dl căpitan aviator Botez, comandantul aeroportului Călărași, a ținut duminică 9 aprilie cor. o conferință prea frumoasă și utilă tratând despre importanța aeroportului ce conduce.

Acesta a fost prezentat de prefectul N. Popescu Baleni, care a exprimat vii multumiri D-lui Caranfil, ministrul Aerului, care a dat concurs nelimitat pentru înființarea aeroportului Călărași și a destinat în același timp un avion de pilotaj pentru Ialomița. Prin acest concurs al autorității de Stat, Ialomița se numară printre cele 5-6 județe care au aeroporturi. In conferința sa, capitanul Botez a arătat că problema aeroportului Călărași a fost privită în ansamblul problemelor aeronautice. După ce se oprește asupra fenomenului aviației și a unor probleme de aeronautică, acesta subliniază ca: linia București- Balcic n-ar putea lua consistență fară aeroportul Călărași. Acest aeroport are însemnătate pentru că e situat lângă oraș, șosea și calea ferată. Apoi orașul este un centru comercial, iar terenul pus la dispoziție este foarte bun, și în plus nu există locuințe înalte împrejurul său. Mai este și avantajul că orașul are legături rapide cu capitala țării și cu statele din Balcani. Orașul poate fi și o baza pentru hidroavioane, având în imediata vecinătate un fluviu cu sinuozități. Toate aceste avantaje se pierd dacă aeroportul nu e pus în stare să viețuiască. Când e vreme rea aeroportul viețuiește dublu, iar personalul trebuie să fie îndoit de activ. Pentru ca aeroportul să viețuiască are nevoie de conductă de apă, de conductă telefonică, de conductă electrică și de legatură rapidă cu centrul orașului. Acestea toate se vor realiza cu concursul Statului, județului, comunei și inițiativei particulare, care nu a lipsit niciodată. Când orașul nostru va avea aeroportul definitiv înzestrat cu tot ce are nevoie, vom putea nadajdui într-un viitor foarte apropiat să asistăm la propășire pe tărâmul comercial, iar în caz de război orașul va fi evitat de avioanele dușmane , care vor gasi aici o împotrivire de temut.”

Din acelasi număr al ziarului aflăm că: “Duminică, 26 aprilie cor., s-a sărbătorit cu un fast deosebit, inaugurarea aeroportului Călărași. Au participat delegați­i Ministerului Aerului, șefii autorităților locale și din Durostor, precum și un public imens din oraș și din satele învecinate. Serviciul religios a fost oficiat de protoereul Vasile Nanculescu. Au luat apoi cuvântul și au arătat importanța aeroportului Călărași dnii: N. Pop. Băleni, prefectul judetului Ialomița; comandor Scarlat Rădulescu -reprezentantul D-lui ministru Caranfil; Aurel Teodorescu - primarul orașului Călărași și Grigore Trancu-Iași - fost ministru. Seara, la 9 jum. Dl general H. Dimitriu, comandantul garnizoanei, a organizat o recepție in sala prefecturii. A.R.P.A. călărașeană careia i se datorește începutul propagandei pentru un aeroport la Călărași, a marcat un succes binemeritat. Aviatorii, oaspeții și populația au rasplatit frumos pe harnicii muncitori de la A.R.P.A., prin demonstrația neuitată de duminică 26 aprilie.”

 Între acțiunile A.R.P.A. Calarasi, am mai aminti mitingul aerian organizat in ziua de 1 mai 1934, când pentru prima oara in România, deasupra orașului a fost lansat un avion fără motor (planor), pilotat de primul planorist român V. Popescu, planorul fiind ancorat de un avion cu motor pilotat de căpitanul Gherasim. De asemenea, din fondurile sale, A.R.P.A. Calarasi a cumparat un avion, care a fost botezat in ziua de 8 septembrie 1938 cu numele județului Ialomița; a înființat un cerc pentru construcția aeromodelelor reduse zburătoare, pe lângă Gimnaziul industrial de băieți Călărași; a trimis un elev bursier pentru a urma cursurile școlii de pilotaj A.R.P.A., spre a fi brevetat ca pilot de turism aerian, etc.

După inaugurarea aeroportului, eforturile prefectului Nicolae Popescu Băleni au fost răsplătite, însuși regele Carol al II-lea decorându-l – după cum aflăm din ziarul „Sirena” din 20 iulie 1936 -, cu înalta distincție „Virtutea Aeronautică”, „gest înalt menit să consfințească emulația creatoare în domeniul aviatic”.

Avioanele circulau, aeroportul fusese inaugurat, prefectul decorat, dar încă mai erau de executat lucrări. La 22 iulie 1936, primăria primea adresa 6555 a Subsecretariatului de Stat al Aerului în care se face cunoscut că: “Lucrările de amenajare a aeroportului Călărași și a terenurilor de ajutor din jud. Ialomița, construcțiunile de aerogară, hangar, etc., ce urmează să se execute pe aeroportul Călărași, ar trebui să înceapă imediat având caracter de extremă urgență. Pentru executarea acestor lucrari se vor folosi fondurile prevazute în bugetul jud. Ialomita, al primăriei Călărași si a tuturor comunelor din județul Ialomița pentru aviație. În aceste fonduri lei 700.000 se vor rezerva pentru construcția hangarului, care împreună cu suma de lei 100.000 aprobată de Dl Caranfil drept aport din bugetul Subsecretariatului de Stat al Aerului, va constitui plata ratei pe anul in curs. Diferența până la valoarea integrală a hangarului, care va fi de cca 1.800.000 lei se va plăti din bugetul anului vitor.” 

         Despre inaugurarea aeroportului Călărași, au scris mai toate ziarele locale. Astfel, ziarul “Glasul Bărăganului” din 30 aprilie 1936, sub titlul “Linia aeriană București-Călărași-Bazargic-Balcic. Prima cursă de recunoaștere”, scria:”Toți care vor avea nevoie de azi înainte de mijloace rapide de comunicație și de deplasare, constituie pentru ei un mare avantaj, că zilnic vine și pleacă din Călărași un aeroplan care face cursă de la București la Călărași sosind aci la ora 8,30 dimineața și continuându-și drumul la Bazargic și Balcic, se înapoiază seara la ora 6 la Călărași, iar la ora 6,30, deci numai într-o jumătate de oră, poate merge la București.

Prima cursă de recunoaștere cu aeroplanul, a fost făcută în ziua de 8 aprilie c. Avionul era condus de d. căpitan aviator Dumitrescu Paul, având ca mecanic pe d. Ion Moisescu, călărășean.

Autoritățile locale în frunte cu d. Nicu Popescu – Băleni, prefectul județului nostru, au întâmpinat pe aviatori pe câmpia aeroportului dintre gara Călărași și ferma Lichirești. Au fost primiți cu mult entuziasm, fiind obiectul unei calde manifestații de simpatie, până ce avionul și-a luat zborul…

Evenimentul a fost important pentru urbea noastră, iar faptul că trece pe aici o linie aeriană care ne leagă de Capitală și Marea Neagră constituie o mare înlesnire în afaceri urgente pentru oricine le-ar avea.

Înainte de sosirea avionului, harnicul nostru Prefect, conștient de importanța acestui fapt, i-a dat toată atențiunea cuvenită, studiind și elaborând pe terenul destinat aeroportului împreună cu d-l colonel Deculescu, planurile necesare hangarelor ce urmează a se construi pentru amenajarea aeroportului adică gară, etc. D-l colonel Deculescu, și-a exprimat părerea că pentru gară să se construiască deocamdată un local mai mic, avându-se în vedere lipsa de fonduri. D-l Prefect Băleni însă și-a dat acordul pentru construirea unei gări în mod definitiv, și să nu se mai facă, a spus d-sa, cheltuieli inutile.

Până în toamnă dar, vom avea la Călărași, “un local de gară al aeroportului”, adăugându-se astfel în capitala județului, încă o podoabă…”

Sursa foto: adevărul.ro

A doua zi, 1 mai 1936, ziarul “Pensionarul” înserează articolul “Inaugurarea aeroportului Călărași”, din care spicuim: “La 26 aprilie 1936, s-a făcut inaugurarea Aeroportului Călărași, din județul Ialomița.

Desfășurarea serbării s-a început la orele 10 dimineața și a continuat toată ziua după amiază, după un program stabilit.

Favorizați de un timp frumos, au luat parte mulți vizitatori din oraș și județ, iar cele 11 avioane sosite din capitală, toată ziua au executat zboruri, care au dovedit tehnică și mare curaj la aviatorii nostri.

S-a oficiat un Tedeum de către Protoiereul Vasile Nanculescu și preotul Marin Dumitrescu, în prezența autorităților județene și comunale și a tuturor șefilor de autorități, a comandantului Aeroportului local și a societății ARPA.

Seria cuvântărilor a deschis-o protoiereul județului, care vorbește despre importanța aviației civile și militare și a Aeroportului care se sfințește astăzi. Aduce mulțumiri tuturor care au înțeles să dea ființă la Călărași unui nod de linii aeriene pentru dezvoltarea legăturilor noastre interne și cu principalele centre după continent. Binecuvântează aviația și aviatorii români.

Dl Prefect N. Pop.- Băleni. Avem dreptul să ne mândrim cei din Călărași și județul Ialomița, că astăzi ia ființă un Aeroport, cum nu mai e altul în România și că, în viitor se va moderniza acest colt de țară, prin importanța liniei aeriene ce ni s-a deschis, având darul să lege Ialomița cu cele mai însemnate centre ale lumii.

Atât din punct de vedere economic, cât mai ales militar Călărașii vor fi un nod de mare importanță pentru operațiunile militare.

Mulțumesc d-lor ministri care ne-au dat atenție și au arătat interes pentru țară prin deschiderea liniei București – Călărași – Balcic.

Mulțumesc populației din oraș și județ, care sprijină societatea ARPA și îndemn să se înscrie în ea.

Aduc mulțumiri d-lui general Dumitriu, comandantul garnizoanei, pentru valorosul concurs și curajul ce ne-a dat în strădania noastră pentru scopul ce astăzi înfăptuim.

Mulțumesc societății ARPA și președintelui său, d-l Trancu – Iași, care a dat concursul pentru reușita acțiunii noastre în direcția înființării Aeroportului Călărași.

Ne vom face datoria și nu vom da înapoi de la nici o jertfă pentru dezvoltarea aeroportului și a școalei de pilotaj ce ne-am propus să înființăm, trecând peste orice piedici, pentru urmărirea marelui ideal al aviației române.

Gândindu-mă la valoroasa armată română, la marii comandanți de unități, să strigăm cu toți: Trăiască M.S. Regele Carol al II-lea, comandantul suprem al oștirei românești. Lumea ovaționează.

Dl Primar Aurel Teodorescu. Grație stăruinței și priceperii șefilor nostri civili și militari, țara a ajuns să fie stăpână pe aer, pentru îndrumarea economică și apărarea hotarelor.

Mulțumim d-lor ministri care au dat concursul pentru înființarea aeroportului, cum și valoroșilor nostri aviatori.

 Din parte-ne declarăm că vom face mari eforturi pentru îmbunătățirea aeroportului.

Dl Scarlat Rădulescu, comandantul aviației locale. Pentru timpul de față, folosul  liniei ce s-a deschis, pare limitat întrucât nu toată lumea are interes.

Problema Aeroportului Călărași și a liniei ce se inaugurează are multe loturi, pe care le va utiliza cei chemați să îndrumeze operațiunile economice și în special, pe cele militare.

Gândiți-vă că suntem la 7 ore și 9 ore de Paris și Londra. Mâine, avionul va fi în mai puține ore pe marile piețe europene.

Să mulțumim d-lui Prefect pentru concursul dat și care a cerut ca linia de curse aeriene să se dubleze, întrucât numărul pasagerilor este în creștere.  

Fiți siguri că d-l ministru al Aerului va da tot concursul mai ales că în curând se va inaugura și Școala de Pilotaj.

Dl Trancu-Iași. Înălțarea e simbolul aviației și ne mândrim că printre aviatori, avem aci și pe brava aviatoare Smaranda Brăescu. Lumea ovaționează.

 Soldatul ascuns în tranșee, plugarul afundat cu grija brazdei lui și aviatorul prin aer, fac legătura întregii patria.

Să ne jertfim pentru țară și să sprijinim cu tot sufletul ARPA, al cărei ideal îl reprezint aici, la Călărași în mijlocul Arpei locale, al cărei Aeroport se inaugurează cu atâta însuflețire.

A urmat defilarea societății ARPA și a D-șoarei Smaranda Brăescu, în sunetul muzicei și ovațiunile mulțimei.”

Smaranda Brăescu, supranumită Regina aviației, a fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană și mondială la parașutism, fiind unul dintre puținii instructori de parașutiști militari.

În anul 1935, în urma unei colecte publice, și-a cumpărat din Anglia un avion ușor și ieftin, Milles Hawk, pe care l-a botezat „Aurel Vlaicu”.

Smaranda Brăescu și avionul „Aurel Vlaicu”, cu care a venit la Călărași

Cu acest avion a venit la Călărași în 1935, după  ce mai zburase în Bărăgan. în anul 1931. Așa cum ne informează Enciclopedia României, “în ziua de 2 octombrie 1931, escortată de două avioane, unul medical, iar altul cu un oficial al Aeroclubului, a decolat la bordul unui avion francez, de pe aerodromul din Pipera. Avionul, model Potez XIII, pilotat de aviatorul Alexandru Papană, s-a ridicat până la altitudinea de 6000 m, de unde Smaranda Brăescu a efectuat saltul cu paraşuta, fără mască de oxigen. Altitudinea de 6000 m a fost confirmată de barografele supravegheate de oficialul Aeroclubului, precum şi de altimetrul avionului, care în momentul saltului indica 6200 m. După cele 21 minute şi 25 secunde cât a durat saltul, paraşutista a avut o aterizare reuşită, într-un lan de porumb din Bărăgan, în apropierea gării Sărăţuica, la 28 km de Slobozia. Saltul a fost confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. În acest fel Smaranda Brăescu deţinea recordul naţional la saltul cu paraşuta, atât la femei cât şi la bărbaţi, precum şi recordul feminin la nivel mondial. Pentru acestă performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică.”

Și ziarul “Bara” din aceiași zi, marca evenimentul printr-un articol cu același titlu: “…Tineretul aviatic, școlărimea locală, bine organizată de A.R.P.A., prin zecile de conferințe organizate și prin serbările cu caracter aviatic a reușit să determine autoritățile centrale să amenajeze un aeroport pentru a face legătura cu capitala, și chiar o școală de pilotaj pentru pregătirea elementelor viitoare ale aviației. Astfel orașul nostru a ajuns un puternic centru de propaganda aviatică.

La ora 10 dimineața în prezența autorităților și a unui imnes public, au venit pe calea aerului oaspeții.”

După ce amintește participanții, printre care și 300 mici zburători de la Silistra, din organizația locală T.A.R., conduși de d. Melidon – fost prefect, d-ra Constantinescu și cpt. Popescu, ziarul notează că: “După aterizarea celor 10 avioane, care au adus oaspeții, au fost sărbătoriți de “Cămășile albastre” și de cei prezenți la aeroport.

D. comandor Pantazi a făcut plimbări de agreement cu d. N. Pop Băleni - prefectul județului, A. Teodorescu – primarul orașului, Eugen Cialîc – conducătorul T.A.R.-ului, etc.

Apoi oaspeții  au fost conduși în saloanele prefecturii unde s-a servit un banchet intim.”

Despre inaugurare ziarul scrie: „După amiază, câmpul tirului era o masă imensă de oameni, care veniseră la această grandioasă serbare aviatică. Din satele dimprejurul orașului au venit sute de țărani cu căruțele pentru a fi de față la inaugurarea Aeroportului și la mitingul de aviație.

 În prezența a peste 3000 de oameni, începe inaugurarea aeroportului, printr-o slujbă religioasă oficiată de preoții V. Nanculescu – protoiereul județului și pr. Marin Dumitrescu.”

În continuare se face referire la cuvântul autorităților, apoi se prezintă defilarea: “După aceea oaspeții și reprezentanții autorităților au luat loc la tribună primind  defilarea <<Cămășilor albastre>> în frunte cu d lt. Ștefan Nicolescu.

Tineretul Aviatic călărășean a cântat în cor cu orchestra proprie Marșul aviației în timp ce escadrila A.R.P.A. a realizat cele mai îndrăznețe zboruri smulgând aplauzele asistenței.

Târziu, când întunericul s-a lăsat deasupra orașului zborurile au încetat.”

Seara la ora 9 a avut loc o recepție în cinstea oaspeților în salonul Prefecturii, la care au luat parte aviatorii, ofițerii garnizoanei și reprezentanții autorităților.

Dar să vedem cum se derula o cursă cu avionul de la Călărași la București, descrisă cu talentul sau gazetaresc, de Eugen Cialic, in noiembrie 1936: “La 17,40 sunt pe aerodrom. Dl Botez, șeful aeroportului, mă primeste bucuros si mă asigură că mi-a rezervat loc în avion înca de dimineață, de când i-am telefonat. Imi ia biletul, mă opereaza într-un registru cât o masă, mă cântărește din ochi, îmi dă indicații asupra felului cum se poate călători cu avioanele L.A.R.E.S.-ului și apoi mă poftește afara pentru a asista împreuna la sosirea cursei. Dupa câteva minute, pasărea albastră a aterizat. Din ea coboară un pitic cu o față tânără și împodobită de un surâs care-i lumineaza tot obrazul. Este pilotul liniei București – Balcic, Evghenovici. Un nume în cartea aviației civile românești. In spatele lui se profilează silueta masivă a unui uriaș: mecanicul liniei care din patru in patru zile însoțește mașina pe întreg traseul ei. Ne luăm toți locurile. Pilotul și mecanicul trec in față, iar noi - cei trei călători - luăm atitudinea de oameni blazați, obișnuiți cu zborul la înalțimi mari și la mare distanță. Am plecat. Cei de jos ne fac saluturile de rigoare. Avionul aleargă pe pământul aeroportului ca un automobil cu suspensie ideală. Nu simțim decat slabe zguduituri, atunci când roțile calcă anumite riduri ale terenului, pe care Cateripilar-ul prefectului Baleni, nu le-au putut desființa. După câteva ocoluri largi, aparatul începe sa coboare lin, deasupra aeroportului Băneasa, pe care la 18,32, aterizăm. Am străbătut în 31 de minute distanța pe care trenul, plecat cu zece minute înaintea noastră din gara Călărasi, o va străbate în 265 de minute. Scobor vioi din avionul pe care Evghenovici îl îndreaptă în goană spre hangarul ce și-a deschis primitor porțile. Iar pe noi ne înghite ospitalier autobuzul aviației civile, care dupa 15 minute ne va lasa la Piața Palatului. Aici îmi fac socotelile: drumul Călărasi - București l-am parcurs cu avionul într-un timp mai scurt decât cel întrebuințat pentru a ajunge cu Gongu din centrul orașului la aeroportul Călărași și cu mașina de la Băneasa în centrul capitalei.”

La 24 ianuarie 1937, Ministerul Aerului si Marinei comunica  Primariei orasului Calarasi sa cumpere o camioneta tip aviație, pentru transportul pasagerilor din oras la aeroport, deoarece erau cazuri cand acestia faceau trei sferturi de ora din oras la aeroport si doar 30 de minute de la Calarasi la Bucuresti, cu avionul. Prin adresa Aviatiei Civile nr. 10.016 din 12 iulie 1937, se autoriza Primaria Calarasi sa foloseasca 3 % din fondurile bugetare si județene stranse pentru organizarea aeroporturilor fostului judet Ialomița, dupa cum urmeaza: Buzau -100.000 lei, Braila - 900.000 lei, Arges - 500.000 lei, Tulcea - 220.000 lei, Valcea - 500.000 lei, Dambovita -500.000 lei, Alba -50.000 lei, Bacau - 10.000 lei, Balti - 80.000 lei, Botosani - 25.000 lei, Cahul - 30.000 lei, Campulung -50.000 lei, Ciuc - 50.000 lei, Putna - 100.000 lei. 
Ziarul Pensionarul în numărul 17 din 22 octombrie 1937, arată că, pentru construcția aeroportului Călărași cu toate instalațiile necesare unei bune funcționări, este necesară suma de 3.875.000 lei, iar prin stăruința prefectului N. Pop Băleni, s-a realizat acest fond la care au contribuit, pe lângă județele și amintite și județele Buzău - 100.000 lei, Orhei - 150.000 lei, R. Sărat - 160.000 lei și Ialomița - 400.000 lei. 
La 25 iunie 1937, se solicita un teleimprimator pentru comunicările urgente prin postul central Baneasa, cu localitatile Arad, Baneasa, Bistrita, Buzau, Cernauti, Cluj Constanta, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Mangalia, Oradea, Predeal, R. Valcea, Satu-Mare, Sibiu, Tecuci si Timisoara.

 Incepand cu 1 august 1937, la comanda aeroportului Calarasi, in locul capitanului Botez Alexandru mutat la aeroportul Bucuresti - Baneasa, a fost adus pilotul in rezervă Gjebovici Leon.

Aeroportul a fost inaugurat, cursele aeriene se efectuau cu regularitate, dar presa locala era în continuare atentă la această măreață realizare. Ziarul “Pensionarul” din 29 octombrie 1937, găzduiește articolul “Domnul prim-ministru, G. Tătărăscu, la Călărași. Inaugurarea stațiunei aeroportului, a școalei de pilotaj și botezul avionului <<IALOMIȚA>>” semnat de G.V.M.: „Suntem bine informați că, în ziua de 7 noiembrie a.c., dl Gh. Tătărăscu, Președintele consiliului de miniștri, însoțit de d-nii Caranfil, fost ministru al aviației, Radu Irimescu, actualul ministru al aerului, Aurelian Bentoiu-ministru de justiție, Marius Roșca – șeful organizației partidului liberal din Ialomița, cum și de alți demnitari ai țării, vor sosi la Călărași, unde vor face inaugurarea Stațiunii aeroportului, a școalei de pilotaj și atelierelor pendinte și a botezului avionului „Ialomița”, cumpărat de filiala A.R.P.A. din Călărași, când va fi și un grandios miting al aviației, la care vor participa un mare număr de avioane din București. 

În vederea acestei importante vizite și solemnități, un comitet al filialei A.R.P.A., în frunte cu dl Prefect N. Pop. Băleni, au început executarea unui program stabilit, în cadrul căruia se va desfășura primirea înalților demnitari și oaspeți, cum și inaugurarea proiectată, datorită activității Prefectului  nostru, care a avut înscris în dosarul său de înfăptuiri – între alte multe realizări -, înfiițarea unui aeroport la Călărași, foarte necesar în această parte a țării din punct de vedere al apărării naționale și a dezvoltării comerțului cu toate orașele de seamă din Dobrogea și Cadrilater.

Pentru că evenimentul prezintă un mare interes general pentru țară, ne-am transportat la fața locului, să vizităm și să ne edificăm asupra acestui fapt.

Am găsit prezent pe dl locotenent aviator Gjebovici Leon, comandantul aeroportului, care ne-a dat explicații asupra construcțiilor în curs de terminare și de la care am aflat următoarele: „Societatea filiala A.R.P.A.”, de sub președinția și conducerea d-lui Prefect N. Băleni, a cumpărat un avion, care va fi botezat „Ialomița”.

Acest avion va fi întrebuințat numai pentru practica elevilor școalei de pilotaj pentru exercițiile de dublă comandă și raiduri.

Comitetul A.R.P.A. va lansa, cu ocazia inaugurării de la 7 noiembrie c. un apel către toți locuitorii județului cu rugămintea de a contribui toți cu suma, de la 1 leu în sus, în scopul de a mări fondul național de propagandă al filialei A.R.P.A. pentru procurarea altor avioane, care vor deveni proprietatea filialei și care nu pot fi afectate altor unități.

Toți cetățenii județului și ai orașelor să primească cu aplauze apelul Arpei și să contribuie cu obolul lor în credința că, cei de la cârma țării și a județului, sunt animați de cele mai patriotice simțăminte față de progresul județului și apărarea țării. Ialomițenii să nu se lase mai prejos de alte județe, care se întrec în avioane de comerț și de război.

Școala de pilotaj, ce ia ființă, va fi subvenționată de Arpa filiala și de Arpa centrală. Importanța școalei de pilotaj nu se mai discută. Ea a devenit o necesitate, față de proporțiile ce va avea în curând acest nod de comunicație terestră și aeriană.

Ea va forma piloți pentru serviciul de navigație civilă aeriană și de apărarea hotarelor, iar atelierele aeroportului vor deschide larg ușile fiilor de ialomițeni, unde vor învăța diverse meserii în legătură cu industria avioanelor, sub conducerea maeștrilor ingineri specialiști.

Viața orașului Călărași se va schimba simțitor sub toate raporturile, în special, din punct de vedere comercial, piața va fi mai animată și comerțul va lua alt aspect.

Tot de la dl locotenent Gjebovici Leon, am aflat că dl Prefect Băleni, urmărește cu hotărâre aducerea la Călărași a unei escadrile militare de aviație, întrucât la Aeroportul Călărași terenul este destul de mare și bun sub toate raporturile: e degajat de obstacole în împrejurimi, nu e mlăștinos, etc.

Suntem convinși că va reuși în această hotărâre, mai ales că este puternic sprijinit în acțiunea sa de către dl ministru Aurelian Bentoiu și de însuși ministrul aerului, d. Irimescu, care este convins de importanța acestui punct strategic.

Am vizitat stațiunea Sinoptică a aeroportului, singura din județul Ialomița, de unde se comunică mereu la stațiunea București, schimbările timpului și gradul de temperatură al aerului.

Ni s-a prezentat un nou proiect de lucrări în aeroport, ca: plantarea șoselei cu pomi fructiferi și de alee de la oraș până la aeroport, pe unde cetățenii vor găsi momente de recreație, de liniște, admirație și inspirație.

Un parc englezesc în curs de completare, un mare cazino unde vor găsi loc de petrecere și distracții, mulțimea intelectualilor din toate clasele sociale, un mare Far pentru orientarea avioanelor și a călătorilor, locuințe pentru comandant și personal, un mare parc de sporturi, care va rivaliza cu cele din străinătate, multe alei cu feluriți pomi și  arbori speciali, etc. lucrări pe care dl prefect a făgăduit că le va aduce la îndeplinire, bazat și pe sprijinul moral acordat de dl ministru Bentoiu, Marius Roșca și susținut cu dragoste și încurajat de toți concetățenii cu bun simț din județ și ai orașelor Călărași, Fetești, Slobozia și Urziceni.

În ziua inaugurării, veniți cu toții să ne bucurăm și să sărbătorim pe oaspeți, cu tot avântul și plini de devotament.” 

      Nu avem nr. 18 al ziarului, care ne-ar fi informat probabil, despre inaugurarea mai sus amintită, dar mai mult ca sigur informația despre care scrie ziarul nu s-a confirmat, deoarece din același ziar, nr. 19 din 20 noiembrie 1937 aflăm că în ziua de 6 noiembrie 1937, ministrul Aurelian Bentoiu a sosit în gara-port Călărași cu trenul ministerial aerodinamic și de aici s-a deplasat, cu iahtul “Domnița Maria”, la Silistra unde a participat la dezvelirea busturilor lui Ionel Brătianu – fost prim ministru și Alexandru Constantinescu – fost ministru, inaugurarea localului Societății Principele Mircea și a localului „Casa Partidului Național Liberal din Durostor”.  După solemnitate s-a întors la Călărași, cu același iaht și de aici a plecat cu trenul la București. Dacă a doua zi ar fi fost inaugurarea de care vorbește ziarul, probabil monistrul ar f rămas la Călărași.    

Sursa foto: adevărul.ro

Abordând problema „Aviației în Ialomița”, av. Nicolae Ioan scria în ziarul „Fapta” din 25 iulie 1938: „Sunt puține localitățile din România care să fi avut norocul să se bucure de existența unei aerogări sau aeroport, unde să sosească și să plece la ore fixe, aeronavele de călători.

Distanța Călărași – București, de 100 km în linie dreaptă de zbor, se parcurge în 30 de minute. Distanța Călărași-Bazargic de 100 km în linie dreaptă de zbor, se parcurge iarăși în 30 de minute, iar distanța Bazargic-Balcic de 3 km se parcurge în 10 minute.

Această minune a tehnicii moderne pentru călărășeni este realizată, mai ales că aerogara de la periferia nordică a orașului Călărași, prin clădirile construite este foarte modernă și aproape complet organizată și instalată. Prețul transporturilor București – Călărași sau invers: 368 de lei în care se cuprinde și asigurarea de 800.000 de lei pentru caz de accident. Călărași – Bazargic sau invers, de asemenea 368 de lei în care se cuprinde și asigurarea de 800.000 lei în caz de accident.

Călătoria se face, foarte comod, întocmai ca într-un compartiment de clasa I ale trenurilor CFR iar riscurile de accident, nu sunt de loc mai mari ca la călătoria cu trenul sau la călătoria cu automobilul, mai ales cu noile aparate bimotoare și  trimotoare pe care societatea de navigație aeriană le are acum la îndemână, aparate care reprezintă cel din urmă cuvânt al tehnicii și al confortului.

Dacă călărășenii și ialomițenii ar călători cu avionul și mai mult și mai mulți, atunci, acest mijloc de transport mult mai rapid și mult mai ieftin ca trenul sau ca automobilul, ar progresa și pentru noi, căci cursele de aparate s-ar înmulți după cerințele trasportatorilor.

De pildă: În loc de o cursă pe zi București-Balcic și retur, cu escală la Călărași și Bazargic, s-ar putea face două curse pe zi București-Balcic și retur cu escală la Călărași și Bazargic....

Dar mai este o chestiune aviatică ialomițeană: Ialomițenii care locuiesc poate cel mai întins și mai bogat județ agricol al țării au o obligație morală să comande  pe socoteala lor, un avion militar trimotor, din cele mai perfecționate și cu numele județului Ialomița să-l ofere Ministerului Aerului și Marinei.

Din 71 de județe, apărarea națională ar putea primi ușor un dar de 100 de aparate de zburat, dintre cele mai puternice și mai bine înarmate; căci unele capitale de județe ar putea singure să dea armatei acest avion, iar județul alt avion. Numai cu acest fel de acte de solidaritate, națiunile mici, pot cuceri și respectul și stima națiunilor mari precum și prețuirea la justa lor valoare, în concertul națiunilor.

Dar mai este încă o chestiune aviatică ialomițeană. Oare centrele noastre orășenești Urziceni, Slobozia, Fetești, Țăndărei nu râvnesc și ele să posede o aerogară pentru a face legătura aeriană rapidă fie cu capitala județului, fie cu capitala țării, fie cu orașele vecine Constanța, Buzău, Brăila.

 Aceste realizări ar avea o importanță și din punct de vedere al apărării naționale, nu numai din punct de vedere economic.

Maximum în zece ani, circulația aeriană va căpăta o astfel de dezvoltare încât cele ce scriem noi aici, vor fi realizate în mai toate țările pretinse civilizate.

Dar, pentru ca să se poată realiza ceva în această direcție în Ialomița este necesară o propagandă locală și o străduință serioasă de câțiva ani, depusă de către cetățenii interesați ai centrelor noastre, astfel că dacă se începe stăruința de acum, abia peste câțiva ani se va putea întrevedea realizare.”

Odată cu cedarea Cadrilaterului în septembrie 1940, cursele aeriene au încetat, iar  multe din cele previzionate de ziarele locale nu s-au mai realizat, chiar dacă aeroportul a continuat să fie folosit pe timpul celui de-al doilea război mondial.