1894. SPIRU C. HARET VIZITEAZĂ ORAŞUL CĂLĂRAŞI

 NICOLAE ȚIRIPAN

Dincolo de activitatea sa de matematician, de contributiile la dezvoltarea astronomiei, de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi în această calitate de reformator al învăţământului, Spiru C. Haret s-a remarcat prin contribuţiile sale  în domeniul ştiinţelor, în această categorie înscriindu-se şi încercarea sa de a realiza planul de nivelment al oraşului Călăraşi.

Eliberat de sub tutela Epitropiei mănăstirii Colţea prin hrisovul nr. 9 din 24 septembrie 1852 al domnitorului Barbu Ştirbei, oraşul Călăraşi s-a ridicat pe baza planului întocmit de ing. Scarlat Popovici la 1851-1852, aprobat de acelaşi domnitor.

Din păcate, aşa cum sublinia primarul oraşului, Panait Şerbănescu, în şedinţa Consiliului urbei Călăraşi din 28 decembrie 1893: “Având în vedere starea miserabilă în care se găseşte oraşul nostru, fără nivelarea stradelor, fără pavaje şi fără trotuare… pentru ca oraşul să fie scăpat de mocirlele noroioase şi infectuoase în care se găseşte de mai mult timp”, era nevoie de “nivelarea şi canalizarea stradelor” precum şi de pavarea lor şi deci de angajarea unui inginer pentru întocmirea planului de nivelare şi canalizare a străzilor.

În urma ofertelor prezentate de ing. conductor N. Armăşescu şi ing. V. Ignat, în urma licitaţiei organizată de primăria municipiului Călăraşi în ziua de 25 iulie 1893, a fost admisă oferta ing. Vasile Ignat cu “facerea planului pentru canalizarea oraşului şi planul topografic a toată raza oraşului precum şi mahalaua alipită de oraş, pentru care să i se plătească suma de lei cincisprezece mii (15.000)…”.

La 10 ianuarie 1894, Direcţiunea administraţiei judeţene şi comunale din cadrul Ministerului de Interne, comunica Primăriei oraşului Călăraşi că “relativ la angajarea ing. V. Ignat pentru facerea planului de nivelare şi canalizare a stradelor, cerând avizul D-lui ministru al Lucrărilor Publice am primit din parte-i, adresa nr. 238  prin care ne comunică că: susnumitul inginer ocupând funcţiunea de şef de circumscripţiune la Direcţiunea Serviciului Hidraulic, dependinte de acel Departament, nu poate permite angajarea sa pentru facerea unor lucrări publice străine de serviciul său, rămâind ca primăria să angajeze un alt inginer pentru lucrările sale”.

În aceste condiţii, primăria oraşului Călăraşi va angaja pentru facerea planului de nivelment şi canalizare a oraşului pe Spiru Haret, care după ce vizitează oraşul Călăraşi, la 2 februarie 1894, scria din Bucureşti că: „Cercetând planul oraşului Călăraşi, pe care mi l-aţi încredinţat, am onoare a vă face cunoscut că pot să mă însărcinez cu ridicarea planului topografic al oraşului şi cu facerea nivelmentului în condiţiunile următoare.

1. Voi însemna pe teren prin semne de fier, pe picior de stejar, îngropate la nivelul stradelor, punctele de întâlnire a tuturor axelor stradelor;

2. Voi ridica planul trigonometric al reţelei formate de aceste semne;

3. Voi ridica în plan toate colţurile de strade şi toate punctele unde linia stradelor, pe o parte sau pe alta, îşi schimbă direcţia, precum şi orice alt punct care ar avea vre-o însemnătate oarecare;

4. Voi însemna pe plan lungimea feţei despre stradă a fiecărei proprietăţi;

5. În aceste ridicări se înţelege că vor intra şi stradele mărginaşe ale oraşului, portul împreună cu tot ce conţine el, gara şi liniile ferate care o leagă cu portul;

6. Voi fixa un număr de repere de nivelment, de fier, în pereţii edificiilor publice şi private, în număr de cel puţin egal cu acela al semnelor reţelei trigonometrice, şi voi ridica în plan toate aceste repere;

7. Voi stabili, prin o nivelare generală, făcută în lungul stradelor cotele de nivelare relative, ale tuturor acestor repere şi ale şinelor căii ferate;

8. Voi dresa planul oraşului, conţinând toate indicaţiile de mai sus, pe o scară de 1/500, în două exemplare, din care unul, planul general al oraşului, iar celălalt planurile separate ale fiecărei strade în parte;

9. Pe lângă acest plan, vom alătura un memoriu, conţinând abscisele şi ordonatele, a tuturor punctelor trigonometrice şi a reperelor de nivelment, unghiurile apelor stradelor, lungimile distanţelor dintre punctele trigonometrice şi cotele reperelor de nivelment;

10. Pentru această lucrare, Primăria oraşului Călăraşi, îmi va da suma de 15.000 lei, în trei termene şi anume: 2.000 lei, la încheirea contractului; 5.000 lei la terminarea operaţiilor pe suprafaţa pământului; 8.000 lei la depunerea de către mine, a planurilor şi a memoriului;

11. Pentru ca să mă pot însărcina cu această lucrare este necesar ca Onor Primărie să iee cât mai curând o deciziune pentru ca să am timpul material necesar de a comanda semnele şi reperele de fier, care trebuie făcute anume să le pot aşeza pe locul lor şi să încep lucrarea pe teren la 15 iunie viitor, când sunt liber pentru aceasta, prin încheierea cursurilor Universităţii. În acestre condiţiuni, mă pot obliga ca să depun lucrarea terminată cu totul, cel mult până la 1-iu octombrie viitor.

Asupra acestor condiţiuni, am onoare a face următoarele observaţiuni: Preţul de 15.000 lei este foarte modest, având în vedere lucrarea de preciziune ce se cere şi întinderea oraşului. În adevăr, oraşul  are o întindere de mai bine de 125 hectare, fără a socoti portul şi gara. Însă oraşul Constanţa, care are o întindere de 75 hectare a plătit, vara trecută, pentru aceiaşi lucrare, suma de 16.000 lei, ceea ce revine la 213 lei hectarul; oraşul Bucureşti, are contract, făcut cu Statul Major al armatei, ca să i se facă aceiaşi lucrare cu preţul de 800.000 lei la întinderea de 3.000 hectare a Capitalei, revine dar 267 lei pe hectar. Preţul cerut de mine este numai de 120 lei pe hectar, fără a socoti portul şi gara, prin urmare abia jumătate. Mă mulţumesc însă cu atâta, pentru că ştiu că ar fi nevoie pentru Onor Primărie să modifice votul ce a dat deja în astă privinţă.

A doua observaţiune este că, eu fiind profesor la Universitate şi la Şcoala de Poduri şi Şosele, nu pot lucra pe teren decât cu începere de la 15 iunie. De aceea, dacă va fi să fiu înscărcinat cu această lucare, este  indispensabil ca Onor Primărie să iee o hotărâre cât mai neîntârziată, pentru a-mi putea lua măsurile din vreme.

În privinţa termenului de 1-iu octombrie, până când mă oblig a depune lucrarea, voi observa că timpul acesta este indispensabil, pentru a se termina în linişte o asemenea lucrare de preciziune, care prin chiar natura ei îmi permite a se executa cu zor, fără a expune la erori ce ar costa scump pe Onor Primărie, mai în urmă.

Trec acum la cestiunea celor câteva strade, pe care doriţi să le pavaţi. La plecarea mea de acolo, s-a scăpat din vedere a mi se arăta care sunt anume acele strade, însă D. Prefect (colonel Ştefan Stoica – n.ns.N.Ţ.) a avut bunătatea a-mi da oarece lămuriri, din care am înţeles că stradele ce sunt a se pava sunt cele din culoarea de roşu. De aceea eu am făcut calculul pentru dânsele......bineînţeles, sunt numai aproximative, din cauză că calculul meu este făcut numai pe baza schiţei de plan ce mi-aţi încredinţat şi care este prea mic, pentru a da o exactitate îndestulătoare.

Pentru fiecare din aceste strade am luat lărgimea totală de 14 metri, din care a dat şoselei o lăţime de 9 m 20, iar celor două trotuare câte 2 m. (Cifrele înscrise reprezintă în ordine: lungimea străzii, pavajul, trotuarele) 

 Strada Bucureştilor, de la strada Călăraşilor (astăzi,

Pompieri –n.ns. N.Ţ) până la marginea de răsărit a             856 m        7875 mp       

oraşului..

- Strada Sf. Nicolae, din strada Sloboziei până la

marginea oraşului, fără a socoti piaţa Cuza Vodă         614 m        5649 mp  2650 mp

(piaţa din faţa Bisericii catedrale de astăzi –n.ns. N.Ţ)      

- Strada Mihai Viteazul (astăzi 13 Decembruie –                71 m           653 mp        341 mp

n.ns.N.Ţ). din strada Bucureşti până în strada St.

Nicolae.

- Strada Eliade Rădulescu, din strada Bucureşti

până în piaţa Cuza Vodă.                                                    36 m            331 mp        173 mp

- Piaţa Cuza Vodă, minus suprafaţa aproximativă

a bisericii.                                                                                                            3964 mp        591 mp 

- Strada Ştirbei Vodă (strada pe are se află Consiliul

Judeţean şi primăria –n.ns. N.Ţ.), de la strada

Călăraşilor, până la piaţa Ştirbei Vodă (Piaţa Centrală    640 m           5888 mp      2974 mp

de astăzi –n.ns. N.Ţ.) 

- Strada Independenţei, de la strada Călăraşilor până

la marginea oraşului.                                                         912 m          8390 mp       4029 mp

- Strada Sloboziei, de la strada Bucureştilor, până la

marginea oraşului, despre Borcea, fără a socoti

răspântiile cu stradele Ştirbei Vodă şi Independenţei.      218 m           2005 mp      1046 mp

- Strada Valter Mărăcineanu (fostă Scânteii, devenită -

nu cunoaştem de ce, Traian), de la strada Sf. Nicolae,

până la marginea oraşului, fără a socoti răspântiile        111 m           1021 mp        533 mp

cu stradele Ştirbei Vodă şi Independenţei.

- Strada Dobrogei, partea dintre stradele Bucureşti şi

St. Nicolae şi cea dintre strada Independenţei şi margi-   120 m           1104 mp        576 mp

nea oraşului.

Dacă cumva nu ar fi acestea stradele pe care Primăria are intenţia să le paveze, vă rog să-mi faceţi cunoscut anume care sunt acele strade şi care anume parte din ele este destinată pavărei ca să refac calculul.

Adresa mea este: Spiru C. Haretu, 1 bis, Strada Verde, Bucureşti.

În aşteptarea răspunsului D.Voastră, vă rog să primiţi asigurarea distinsei mele consideraţii. /ss/ Spiru C. Haret.”

La 6 februarie 1894, Primăria comunica ing. Spiru C. Haret că, Consiliul comunal în şedinţa din 5 curent, a luat în deliberarea cererea sa şi-i trimitea o copie a hotărârii, copie ce fusese înaintată şi ministrului de interne cu solicitare de a o aproba pentru a putea fi pusă în executare şi că imediat ce se va primi aprobarea i se va aduce la cunoştinţă.

În şedinţa Consiliului comunal din 5 februarie 1894, primarul Panait Şerbănescu aduce la cunoştinţă consilierilor prezenţi: C.I. Nenişor, I. Gheorghiu, N.I. Caracaş, I. Dobrinescu, Gh. Nicolaidi şi I.I. Blebea, că ministerul de interne nu a aprobat angajarea ing. V. Ignat şi că s-a primit cererea inginerului Spiru C. Haret înregistrată la nr. 649/1894, prin care „poate să ia însărcinarea cu ridicarea planului topografic şi cu facerea nivelmentului oraşului, cu condiţiunile înscrise în cerere.

Consiliul, având în vedere starea în care se găseşte oraşul nostru, în care în timpul verii se produce cea mai mare pulbere şi în timpul iernii noroaiele devin o enormitate pe toate stradele.

Având în vedere că deşi centrul oraşului, parte şoseluit şi parte cu puţin pavaju, însă fiind mult uzat s-a format gropi încât cu toate măsurile luate de curăţenie, este imposibil împiedicarea facerei de mari noroaie....

Considerând că în prima linie este imperios necesar facerea planului topografic de nivelare a stradelor din toată raza oraşului în care va intra şi mahalaua alipită de oraş.

Considerând că fără a avea un asemenea plan nu se poate lua măsuri de pavare.

Considerând că chiar Dl Prefect al judeţului a fost de părere pentru nivelarea şi canalizarea stradelor după un plan format de ingineri speciali.

Considerând că Dl inginer Spiru C. Haret care este profesor la Universitate şi Şcoala de Poduri şi Şosele, îndeplinind toate condiţiunile cerute pentru îndeplinirea cerinţelor comunei cu formarea planurilor de nivelment vorbite mai sus,

                                         Dispune,

A se angaja Dl Inginer Spiru C. Haret a ridica planul nivelului oraşului în condiţiunile arătate mai sus, plătindu-i-se suma de lei cinci spre zece mii în termenele notate mai sus şi care se vor prevedea în contractul ce se va încheia între comună şi Dl inginer”.

Primind înştiinţarea Primăriei, la 23 februarie 1894, Spiru Haret scria că: „...am primit adresa D-Voastră nr. 649, am onoare a vă spune că, informându-mă că Consiliul Tehnic Superior ar fi formulat dorinţa ca să propun o programă detaliată a lucrării, pentru ca să evit întârzieri care ar fi prejudiciabile şi pentru Onor Primărie şi pentru mine, mă grăbesc a vă înainta pe lângă aceasta programa în chestiune, rugându-vă a înainta locului competent”.

Întrunit în şedinţă la 26 februarie 1894, Consiliul comunal, hotărăşte ca Programul planului topografic şi de nivelment al oraşului Călăraşi, primit de la ing. Spiru Haret să fie trimis ministrului de interne, spre verificare.

În aceiaşi zi sosea la Primărie răspunsul ministrului de interne referitor la solicitare de aprobare a cererii ing. Spiru Haret, odată cu jurnalul Consiliului Tehnic Suprior nr. 127 din 22 februarie 1894, cu observaţiile rezultate în urma examinării încheierii comunei rubane Călăraşi, relativă la facerea planului şi nivelmentului oraşului.

La 4 aprilie 1894, Ministerul de interne comunica primăriei oraşului Călăraşi că „supunând examinării Consiliului tehnic superior încheierea Consiliului comunal nr. 25 din şedinţa de la 5 februarie a.c., privitoare la angajarea D-lui inginer S.C. Haret pentru întocmirea planului topografic şi de nivelare al oraşului dimpreună cu condiţiunile pentru executarea acelui plan, Consiliul şi-a dat avizul său prin jurnalul nr. 231 din 19 martie”, pe care-l trimitea în copie, împreună cu planul topografic şi de nivelare aprobat, comunicând că „Ministerul aprobă contractarea în chestiune a se face cu sus zisul Dv. inginer astfel cum se specifică prin citata încheiare a Consiliului comunal, cu condiţiunea însă de a se face lucrarea în modul cum se propune  de Consiliul tehnic prin menţionatul jurnal”.

În jurnalul respectiv, opinia Consiliului tehnic superior era de a se aproba planul, dar se atrăgea atenţiunea că “pentru a avea un plan complect al oraşului care să poată servi la toate trebuinţele, ar urma să se facă un plan parcelar al proprietăţilor, iar nu de a se ridica numai faţadele lor pe stradă, cum este prevăzut”.

Rezultatul era comunicat lui Spiru Haret la 8 aprilie 1894, acesta răspunzând la 12 aprilie că: “…ridicarea în plan a proprietăţilor private, cerută de Minister, schimbă cu totul condiţiunile lucrării, aşa încât se cere pentru dânsa un timp îndoit, şi nici preţul deja convenit nu mai corespunde cu lucrarea ce se cere, De aceea am onoarea a vă face cunoscut că noua condiţiune pusă de Minister nu-mi mai permite să întreprind lucrarea în felul care fusese convenit între Onor Primărie şi mine, şi cu preţul acela”.

Dorind să continuie lucrarea cu Spiru Haret, la 2 mai 1894, Primăria cerea acestuia să comunice “preţul cu care vă convine a face planul nivelului oraşului în condiţiunile stabilite de Consiliul Tehnic Superior”.

Din păcate, Spiru Haret expedia la 7 mai 1894, răspunsul la adresa de mai sus: „Lucrarea de ridicare a planului şi nivelării oraşului Călăraşi, aşa cum am prezentat Onor Primării, dar cu adăogirea liniilor despărţitoare între proprietăţile particulare, cerută de Minister, nu aş putea să o fac decât cu preţul de 25.000 lei.

Adaug însă că partea cea mai mare a campaniei de anul acesta este deja pierdută, prin întârzierea deja adusă începerii lucrărilor. În adevăr, prepararea semnelor, instalarea lor, formarea personalului şi alte lucrări accesorii, trebuie făcute înainte de începerea lucrării propriu-zise, şi cer un timp destul de îndelungat, aşa că nu se pot termina până la 15 iunie viitor, mai ales dacă ţinem seama şi de timpul ce ar mai trebui să treacă până la căpătarea din nou a aprobării ministeriale şi până la încheierea contractului. Astfel fiind, eu nu aş putea începe lucrarea la 15 iunie, şi prin urmare nu aş mai putea-o da gata la 1 octombrie, după cum pusesem în vechile condiţiuni, mai ales ţinând seama şi de marea adăogire de lucru cauzată prin ridicarea planului proprietăţilor particulare. De aceea fac rezerve şi în privinţa acestui termen al predării lucrării, care ar rămâne a se hotărî în momentul încheierii contractului, în cazul când acest contract s-ar încheia.”

Dată fiind situaţia, în şedinţa de la 18 mai 1894, Consiliul comunal hotăra organizarea unei noi licitaţii ce va fi câştigată de inginerul Petru Radovici, care va întocmi planul topografic şi de nivelment al oraşului.