Centenarul orașului Călărași (I)

CENTENARUL ORAȘULUI CĂLĂRAȘI (I)

De curând, primăria municipiului Călărași ne-a informat că în penultimul weekend al lunii septembrie vor avea loc manifestările prilejuite de Zilele municipiului Călărași, moment aniversar pentru atestarea documentară a localității ai cărei cetățeni suntem. Nu știu dacă există o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a stabilit o astfel de manifestare: Zilele municipiului Călărași, dar știu sigur că există o astfel de hotărâre prin care s-a stabilit  Ziua municipiului Călărași. Prima hotărâre în acest sens a fost data în anul 1995, cu prilejul aniversării a 400 de ani de atestare documentară, când consilierii locali au stabilit ca ziua de 28 octombrie - care nu este menționată în nici un document istoric important pentru orașul nostru - să fie Ziua municipiului Călărași. Ulterior, prin hotărârea cu cu nr. 162 din 29 noiembrie 2001, s-a stabilit ca ziua municipiului Călărași să fie 24 septembrie. Numai că în anul 2005, Consiliul Local a abrogat această hotărâre și a stabilit ca Ziua municipiului Călărași să se sărbătorească pe 25 iulie, pornind de la interpretarea greșită a unui document. Am fost șocat atunci când am aflat din ziar acest lucru și asumându-mi toate riscurile (ceea ce s-a întâmplat ulterior a confirmat faptul că am riscat), am transmis primarului de atunci, domnul Nicolae Dragu, o scrisoare prin care încercam să lămuresc lucrurile și solicitam să se revină la ziua de 24 septembrie ca Ziua municipiului Călărași. (postez aici fotografia scrisorii așa cum a fost publicată de ziarul "Curierul" nr. 652 din 30 iunie - 7 iulie 2005). 

             De ce am făcut acest lucru. Pentru că, în istoria așezării de la malul Borcii, sunt multe momentele istorice importante, dar câteva dintre acestea au avut o importanță primordială în evoluția acesteia și oricare ar fi putut fi ales ca Zi a municipiului:

- o zi din lunile de toamnă, plecând de la Legătura lui Mihai Viteazu, la care se face referire pentru prima dată în hrisovul voevodului Leon Tomșa din 25 iulie 1630, moment stabilit de istorici pentru toamna anului 1595 și când exista satul Lichirești, așa cum precizează hrisovul.

- ziua de 2 iunie deoarece 2 iunie 1731 este momentul cînd domnitorul Mihail Racoviță dă hrisovul prin care mută bâlciul care se organiza la Stelnica (o altă moșie a mănăstirii Colțea) la Lichirești, iar așezarea intră în rândul târgurilor.

- ziua de 18 aprilie deoarece 18 aprilie 1833 este momentul când capitala județului Ialomița se mută de la Urziceni la Călărași, care intră în rândul așezărilor urbane.

- ziua de 24 septembrie deoarece 24 septembrie 1852 este momentul când domnitorul Barbu Știrbei vine la Călărași și aduce cu el hrisovul cu nr. 9 prin care orașul care se afla pe moșia mănăstirii Colțea, locuitorii find embaticari (adică chiriași) este declarat liber (vezi în acest sens postările de pe blogul d-lui Constantin Tudor).

       Atunci când s-a stabilit 24 septembrie ca Ziua municipiului Călărași s-a avut în vedere primul și ultimul eveniment, primul având loc toamna la o data neprecizată de istorici și al doilea la începutul toamnei.

        Dacă din 1995 începând, cu unele mici excepții, Ziua municipiului s-a sărbătorit în fiecare an, mai de fiecare dată făcându-se referire la atestarea documentară, evenimentului din 18 aprilie 1833 nu i s-a acordat în anii scurși de la evenimentele din decembrie 1989, atenția cuvenită decât de foarte puține ori: în 1933 când s-a serbat centenarul oraşului, chiar dacă cu întârziere, în septembrie; în 1993 şi 2003, când Primăria şi Prefectura au organizat manifestări de sărbătorire a acestei zile şi în anul  2008 când Prefectura a organizat o amplă manifestare cu invitaţi de onoare, marcând cei 175 de ani de existenţă instituţională.

   Pentru că în 18 aprilie 2018, s-au împlinit 185 de ani de la momentul când Călărașii au devenit reședință de județ și comună urbană, iar aici s-au mutat instituțiile administrative județene reprezentative: Prefectura, Tribunalul, Poliția, Protoieria ș.a. (nu am auzit ca vreuna din aceste instituții să fi întreprins ceva în sensul amintit de noi), dar și pentru că ne aflăm în ajunul Zilelor municipiului Călărași, am să mă opresc asupra centenarului acestui moment istoric, sărbătorit - așa cum am amintit - cu întârziere, în ziua de sâmbătă 8 septembrie 1933 și pentru faptul că respectivul eveniment s-a bucurat de atenția presei locale, dar și a celei centrale, fiind cel mai mediatizat eveniment din istoria Călărașiului.

Inițial, s-a crezut că mutarea capitalei județului Ialomița, de la Urziceni la Călărași, s-a făcut în anul 1831, iar problema sărbătoririi centenarului s-a pus pentru prima data în ședința Consiliului local al orașului Călărași, al cărui primar era prof. Tiberiu Chiril, ședință care a avut loc la data de 15 octombrie 1930. În discuțiile ce au urmat prezentării procesului- verbal întocmit de Comisia instituită pentru revizuirea nomenclaturii străzilor orașului și cererea lui Nicolae Stoicescu de a se da unei străzi din oraș numele fratelui său Alexandru Stoicescu, mort eroic în războiul 1916/18, dr. Pompei Samaraian, medic primar al spitalului Călărași a arătat că în anul 1931, “adică anul viitor, se împlinesc 100 de ani de când Călărașiul s-a făcut capitală de județ și ca acela care se ocupă cu facerea unei monografii a acestui oraș, își face o datorie de a aminti acest eveniment ce trebuie sărbătorit cu fastul cuvenit unor împrejurări care amintesc actualelor generații trecutul unor vremuri de 100 de ani,– cu această ocaziune tine să arate că nu trebuie să se uite oamenii mari care au contribuit la înălțarea acestui oraș, cum de exemplu ar fi Radu de la Slătioarele, Rudeanu, Mihai Cantacuzino, care la 1610 a dat terenul unde astăzi este orașul, apoi primul primar al acestui oraș, care a fost Răducan Ceaușescu, Lenș, Iordache Arion, carea au dăruit locul spitalului și bisericii din Volna, de asemenea să nu se uite cei doi medici și anume Dr. Abeles care a îngrijit bolnavii acestui oraș de la 1856-1885, Dr. Demetrescu – Brăila, fost timp de 25 de ani medic primar al spitalului, roagă Consiliul ca la timp când se va serba centenarul orașului, să se dea numele acestor oameni carea au contribuit la înființarea și propășirea orașului, și pentru când se va scoate o broșură care să povestească acest trecut -, conchizând cere să nu se uite în nomenclaturile noi oamenii amintiți și a se prevede în buget fondurile necesare pentru centenar”.

Au mai luat cuvântul pe marginea centenarului, consilierii locali Nicolae Țopescu, care a mulțumit dr. Samarian pentru “munca pe care o depune ca să se cunoască trecutul acestui oraș” și Gh. Cristodorescu, carea arată că “trebuie să se ia act cu satisfacție de propunerea D-lui Dr. Samarian, asupra centenarului, și cere să se instituie o Comisiune care să studieze chestiunea dacă se va sărbători anul viitor sau la o altă data”.  

În Comisiunea pentru fixarea centenarului, au fost delegați consilierii Nicolae Țopescu, Miron Petrescu, colonel I. Prușan, Preotul Dimitrie Dobre și Dr. Pompei Samarian.

Între timp, Dr. Samarian descoperind documentele prin care Călărașii au devenit capitală de județ, s-a stabilit clar că centenarul va fi în anul 1933.

  Dintre ziarele locale văzute de mine, până în prezent, cu excepția ziarului Pământul care a dedicat numărul 39-42 de vineri 8 septembrie 1933, centenarului orașului (găsim în ziar articole ca: La centenar; Călărașii – reproducere după Nicolae Iorga; La centenarul orașului de Episcopul Gherontie al Constanței; Călărașii când eram eu mic de P.V. Haneș; Comerțul și industria ialomițeană; Meserii, bresle, oameni; Infiltrațiuni de populațiuni străine în Ialomița; Învățământul secundar la Călărași; 100 de ani de av. Gh. Angelescu; Școala primară din Ialomița de institutor Stelian Brăcăcescu; Bâlciul de Dr. Pompei Samarian; Ceva despre edilitatea orașului. Tot aici este republicat Actul datorită căruia Călărașii au devenit capitala județului Ialomița, carea mai fusese publicat în nr. 25-26 din 25 martie 1933, iar ăn nr. 22-24 din 6 martie 1933m alături de ordinul Vorniciei către Ocârmuirea județului Ialomița nr. 1605 din 18 aprilie 1933 și încercarea tardivă a sfatului Administrativ al Țării Românești din 15 mai 1833 de a se opune mutării capitalei de la Urziceni la Călărași.)   spațiul cel mai mare oferit evenimentului a fost alocat de ziarul ȚĂRANUL - organ al P.N.Ț. din județul Ialomița, care alocă întreg spațiul nr. 6-7 de vineri 15 septembrie 1933, evenimentului centenar. (mulțumesc încă odată părintelui Lucian Scărlătescu, pentru că mi-a pus la dispoziție acest nr. al ziarului). Găsim în numărul respectiv al ziarului pagini despre: Câteva cuvinte despre bisericile din Călărași; Călărașii copilăriei mele de Ion F. Buricescu; Armata din Călărași, Bâlciul și centenarul orașului; Portul Călărași; Câte ceva despre împărțirea dreptății în trecutul orașului nostru; Istoricul școlii de meserii și școlii profesionale de fete și despre Festivitățile centenarului orașului Călărași.

     Asupra acestui din urmă subiect mă voi opri și eu în continuare, cu precizarea că ziarul fiind de partid insistă mai mult asupra reprezentanților acestui partid, prezenți la manifestări și a realizărilor din timpul guvernării și administrației național țărăniste.

     Ziarul ne informează că festivitățile centenarului orașului Călărași au avut loc "într-un entuziasm de nedescris al cetățenilor orașului sărbătorit" (să nu uităm că primar al orașului era prof. Tiberiu Chiril, membru de vază al PNȚ).

       Aflăm, astfel, că "Serbările au început la orele 11 1/2 printr-un Te-Deum la catedrala orașului unde au asistat membri ai guvernului, notabilitățile orașului și o mulțime imensă de cetățeni ai orașului și din județ.

Remarcăm în asistență: D-nii D.R. Ioanițescu - ministru al sănătății, muncii și ocrotirilor sociale, ca delegat al guvernului la serbările centenarului, d-nii subsecretari de stat Șerban și Petre Andrei, Dl Ion Mihalache - vicepreședintele partidului național-țărănesc și fost ministru, Dl General Todicescu, Ion Răducanu - rectorul academiei comerciale din București, președintele partidului Național-Țărănesc din Ialomița și fost ministru, Tiberiu Chiril - primarul orașului Călărași, Dnii parlamentari ai județului I.F. Buricescu, Gh. Vlădescu-Albești, Gh. Nucă, Vasile Popescu și parlamentarii străini: (adică de la alte partide - n.ns. N.Ț.) Roșca, Pencol, Carp, N. Fundăneanu - prim procuror, T. Copoiu - prim președinte Tribunal, Constantin S. Burada - președinte, E. Paghina - judecător, Vratopol - directorul prefecturii, Corneliu Chițu - directorul camerei de agricultură, D.N. Popescu - inspector școlar, Drag. Popescu - revizor școlar, D.M. Ranetescu - decanul baroului, Ștefan Șerbănescu, Șt. Istrate, El. Iliescu, Dr. I. Pan Mușică, C. Nicolescu, M. Marinescu - avocați, A. Mihăilescu - medic primar al județului, M. N. Constantinescu - medic al spitalului Călărași, Gh. Constantinescu - medic veterinar primar al județului, Gh. Grosu, Antonescu D. și alții."

      De amintit ar fi că la manifestări își anunțase prezența și regele Carol al II-lea, dar din motive medicale acesta nu a mai sosit la Călărași.   

Cele prezentate de ziarul "Țăranul", sunt confirmate și de documente, dar și de alte publicații din presa locală și centrală. Astfel, ziarul "Adevărul" din 9 septembrie 1933, ne informează că sărbătoarea centenarului orașului Călărași s-a făcut în capitala județului Ialomița "cu un fast deosebit". Pe lângă cei amintiți de "Țăranul", au mai participat Crișan - subsecretar de stat, generalul Ilcuș - secretarul general al ministerului armatei, colonel Dumitriu - comandantul garnizoanei Călărași, colonel Modreanu - comandantul reg. 5 Călărași, colonel Teodoreanu - comandantul cercului de recrutare Ialomița, colonel Niculescu Traian - comandantul reg. 23 Infanterie, colonel Alexandrescu - comandantul reg. 20 Artilerie, colonel Polizu - Micșunești - comandantul depozitului de remontă Jegălia, lt. comandor Bontaș - comandantul monitorului "Lascăr Catargiu", locotenentul Mosor - comandantul vedetei "Maior Șonțu", ambele vase fiind prezente în portul Călărași.